As vrea sa incep un joc : si anume sa incerc sa vad istoria recenta din perspective istorica. Adica sa vad cum va fi privita istoria 1945-2011 in anul 2300 de exemplu. Bineinteles, totul personal, fara a avea pretentia de a spune ca istoricii viitorului vor privi lucrurile asa cum consider eu ca le-ar privi. Iar aceasta istorie as vrea sa o analizez(repet, din perspectiva istorica) in 3 etape. Prima, cea din perioada lui Gheorghiu Dej, a doua fiind perioada lui Ceausescu, iar a treia – anii postdecembristi(Iliescu, Constantinescu, Basescu).
Inainte de a ma apuca de prima parte, as vrea sa mentionez de la bun inceput unele lucruri, pe care le-am constatat eu a fi valabile printre istoricii nostri si nu doar cei de azi.
Intai de toate, pentru ca un conducator(voievod, rege si bineinteles presedinte) sa fie considerat pozitiv, mare domn sau erou(spuneti-i cum vreti) trebuie sa intruneasca una din urmatoarele trasaturi :
– sa aibe o domnie lunga(toti voievozii/regii care au avut o domnie de peste 20 de ani care imi vin acum in minte : Basarab I, Mircea Cel Batran, Alexandru Cel Bun, Stefan Cel Mare, Constantin Brancoveanu, Carol I) sunt vazuti ca eroi nationali
– sa fi luptat impotriva asupritorului extern, invingandu-l(Vlad Tepes de exemplu si exemplele pot fi multe)
– sa fi avut vreo realizare mareata(Basarab I a intemeiat Tara Romaneasca, in Moldova ii avem pe Dragos si pe Bogdan, Mihai Viteazul a unit voievodatele romane, Ferdinand a realizat marea unire)
– sa fi construit diferite cladiri dainuitoare in timp(Mircea Cel Batran – Cozia, Stefan Cel Mare sau Petru Rares – f.multe biserici, etc).
– Sa nu poata fi revendicat de vreun alt popor. Ca de exemplu in istoria noastra n-a ramas nici un fanariot(care poate fi revendicat de catre greci) drept pozitiv si de care sa se vorbeasca mai mult. Iar despre voievozii unguri ai Transilvaniei – nici vorba. Ca de exemplu, Gabriel Bethlen a fost dupa mine unul dintre cei mai mari conducatori(in viziunea mea) pe care i-am avut(si care nu s-a purtat urat cu romanii ortodocsi). Darm fiind ungur – cei mai multi romani nici macar n-au auzit de el.
Vreau sa mai mentionez ca multi domni probabil ca au fost domni buni, insa din diferite motive nu ni se vorbeste de ei. Fie pentru ca au fost straini(exemplul unor anumiti domni fanarioti), fie pentru ca nu au intrunit nici una dintre trasaturile mai sus amintite. Cum pe de alta parte sunt domni vazuti la un superlativ absolul, dar care, cel putin in opinia mea nu au adus beneficii tarii. Ca de exemplu Vlad Tepes este vazut drept un mare erou national(invocat chiar de catre Mihai Eminescu). Iar eu, personal consider ca aciunile sale nu au adus numai lucruri bune tarii. Desi il consider un om foarte corect si extrem de curajos si care avea intentii bune pentru tara. Insa mijloacele sale nu cred ca au fost atat de prielnice. Iar din acest punct de vedere, il prefer pe fratele acestuia(rival de altfel cu Vlad Tepepes) – Radu cel Frumos. Si inca un alt exemplu : Mihai Viteazul nu a fost deloc iubit de catre contemporani; a trebuit sa vina Nicolae Balcescu pentru a-l pune pe lista eroilor tarii.
Despre perioada anilor 1945-1965 cred ca se va vorbi destul de putin in viitor. Si asta pentru ca nu noi luam deciziile de conducere ci ele veneau din afara. Iar aceasta perioada o vad din perspectiva istorica ca fiind una asemanatoare cu cea a principatelor romane din timpul perioadei fanariotilor.
Iar comunismul, nu cred ca va fi privit din perspectiva istorica ca fiind o ideologie…ci ca fiind o cucerire a noastra de catre Rusia. Nici despre crimele comuniste(care intr-adevar, pe vremea lui Gheorghiu Dej au fost cu nemiluita) nu se va vorbi prea mult. Sau daca se va vorbi, se va vorbi la general, aducandu-se argumente cum ca si rusii, si polonezii, etc au facut asemenea crime. Ba mai mult, in Germania cu foarte putini ani inainte erau omorati milioane de evrei. Asadar se vor gasi scuze. Insa acei 20 de ani vor fi priviti drept ani despre care “nu e bine sa se vorbeasca”. La fel ca in cazul perioadei fanariote. Sau in cazul altor voievozi de origine straina. Ca de exemplu nici de Gabriel/Gabor Bethlen nu vorbeste nimeni, desi eu il consider unul dintre cei mai mari voievozi ai nostri. Dar na, fiind ungur din secuime nici macar nu se aminteste de el in manualele de istorie. Plus de asta nici realizari spectaculoase nu putem aminti din acea perioada, asa-zise marturii ale istoriei J
Despre perioada lui Nicolae Ceausescu insa…istoricii o vor trata cu foarte mult interes. Si inca ceva : Ceausescu va fi considerat EROU NATIONAL.
Si asta pentru ca Ceausescu intruneste aproape toate calitatile necesare, istoriceste vorbind – de erou national. A avut o domnie lunga, de 24 de ani. Si nu-mi amintesc ca nici unul dintre conducatorii nostri, cu o domnie mai mare de 24 de ani sa nu fi ramas drept pozitiv in istoria noastra. Si de care sa nu se vorbeasca. Ba mai mult, Ceausescu a condus timp de 24 de ani intreaga tara, nu doar o treime din ea.
In privinta luptei pentru neatarnare, iarasi Ceausescu poate fi considerat unul dintre conducatorii care a luptat pentru independenta. Nu cu sabia si cu arcul, nu cu tancul si cu pusca…ci diplomatic. Dar a facut-o. Uneori cu riscurile de rigoare.
Cat priveste constructiile facute pe vremea lui Ceausescu, iarasi putem fi siguri ca multe dintre ele vor dainui multe veacuri de-aici in colo. Ca de exemplu Casa Poporului, sau canalul Dunare-Marea Neagra. Lucrari care nu prea se compara cu altele facute nici inainte si nici dupa. Bun, blocurile ceausiste la un moment dat se vor darama si nu vor mai exista. Dar iarasi ar putea dainui diversele fabrici construite pe vremea sa. Uzina Dacia de exemplu probabil ca va ramane, iar anul infiintarii sale nu-l va putea nimeni modifica. Si bineinteles, ar putea duce cu gandul la Ceausescu. (cand vizitez un obiectiv istoric citesc anul construirii. Si chiar daca nu spune – desi deobicei e si asta scris – anul construictiei, automat ma gandesc cine era domn in anul respectiv).
Si aici as remarca inca ceva : uitati-va in jur. Fie ca va aflati la Bacau, la Deva sau la Pitesti, sau Bucuresti etc. Pai mai bine de jumate din constructii(blocuri, spitale, scoli, fabrici) sunt realizate pe vremea lui Ceausescu. Carevasazica, mostenirea perioadei lui Ceausescu este mai mare decat toata mostenirea cumulata, de la Burebista la Basescu. Iar astea…sunt intr-adevar niste realizari… Realizari care, din pacate, astazi nu le mai spune nimeni. Asta este adevarul…in timpul domniei lui Ceausescu, economia Romaniei a crescut mult si nu doar economia ci si serviciile sanitare si gradul de alfabetizare si urbanizare, etc.
In privinta foametei insa, sau a lipsei de caldura, de lumina, etc…nu se va aminti nimic in istoria viitorului. Pe istorici, prea putin ii intereseaza asa ceva. Si cu atat mai putin pe cei ce nu sunt istorici. Ca acum serios…nu stiu cati dintre noi stim daca intr-adevar, pe vremea lui Mihai Viteazul(marele nostru erou national) se traia mai bine decat pe vremea lui Laiota Basarab sau a lui Radu Paisie sau a lui Mihnea Turcitul(persoanaje care n-au ramas in istorie).
Iar in privinta faptului ca a fost dictator, iarasi va fi un lucru prea putin interesant pentru istoricii viitorului si pentru constiinta publica din viitor. Ce, credeti ca Stefan cel Mare sau Vlad Tepes au fost prea democrati? J Plus de asta, s-ar gasi destule scuze, cum ca jumatate din Europa avea la conducere un sistem dictatorial; ca sa nu mai vorbim de celelalte continente. Si in plus de asta, cu 30 de ani in urma, aproape toata Europa era condusa de regimuri totalitare.
Bun, e posibil sa ma aleg cu injuratori. Dar concluzia mea e ca in viitor, Nicolae Ceausescu va fi considerat atat de catre istorici, cat si de catre constiinta publica, drept erou national. Iar intrebarea pe care as pune-o este : cand anume ?
Eu cred ca va fi atunci cand vor murii toti contemporanii sai. Adica peste vreo 75 – 100 de ani.
Ma mai intreb oare cate strazi, oare ce statie de metrou, oare ce cladiri vor purta in viitor numele de Ceausescu. Caci, daca ne-am uita la numele strazilor din Romania, am vedea o gramada de boieri, de voievozi, de regi, regine, printi, mari dregatori, etc. Mai din toate perioadele. Mai putin din perioada comunista(si tinand cond de faptul ca inca traiesc, nici din perioada postdecembrista). Iar in afara de Lucretiu Patrascanu, n-am mai sesizat nici o strada cu numele vreunui conducator din acea perioada. Bun, nu ma astept sa reapara bulevarde cu numele de Ilie Pintilie J Dar cu numele Nicolae Ceausescu, sunt convins ca vor fi. Si vor fi destule… Iar de un bulevard care va purta acest nume, sunt aproape sigur : Bulevardul Unirii(fostul Bulevard Victoria Socialismului).
Si ca o gluma : nimeni nu va putea spune de Ceausesuc ca a fost strain, desi numele sau are provenienta turceasca J
Sa revenim la istoria recenta, istoria postdecembrista. Adica din timpul lui Iliescu(toate mandatele), Constantinescu si Basescu. Ei bine, eu cred ca nici unul dintre ei nu va ramane in istorie. Se va vorbi despre ei si nu urat. Dar se va vorbi atat de putin…incat doar istoricii ii vor cunoaste. Pentru populatia normala, acestia nici macar nu vor auzi de ei. Si asta pentru ca au avut domnii medii si nu lungi; pentru ca n-au zidit nici o constructie mareata(dar absolut nici una!), gradul de independenta din timpul lor a fost destul de redus, Romania n-a jucat nici un rol maret in politica internationala si bineinteles n-au avut nici o realizare mareata. Integrarea in NATO si in UE nu cred ca vor fi atat de importante. Daca intrebam astazi, un tanar de 18 ani(adica nascut dupa ‘89)…nu cred ca va stii mare lucru despre Tratatul de la Varsovia si nici despre CAER.
Despre partidele politice de dupa ’90, iarasi nu se va stii mare lucru. Chiar credeti ca vor mai stii romanii mare lucru despre PSD, PD, PNL, PNTCD, PRM, etc? Vor stii cam cat stim noi despre partidele boieresti de la inceputul veacului al XIX-lea. Sau chiar la sfarsitul veacului al XIX-lea(ca daca intreb in ce partide erau Sturzestii, Gradistenii, Bibestii, etc…nu stiu cati dintre noi stim).
Iar ca si comparatie, consider ca perioada ’89-prezent va precum cea de la Tudor Vladimirescu la Cuza. Cu domnii la fel, relativ scurte si fara realizari deosebite. Si iarasi ce mare asemanare vad cu acea perioada, este faptul ca daca in perioada 1821-1859 Romania a trecut de la cultura turco-fanariota(imbracaminte, constructii, muzica, moravuri, etc) la cea apuseana….la fel s-a intamplat si sub regimurile Iliescu/Constantinescu/Basescu – am trecut de la un tip de moravuri, la moravurile apusene.
Si la fel de cunoscuti cum ne sunt astazi Grigore IV Ghica, Gheorghe Bibescu, Mihail Sturza, Barbu Stirbei – vor fi si Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu – adica aproape deloc.
Si cum din perioada 1821-1859, in afara de cativa domnitori nu ne-a ramas nici un nume, sa nu ne imaginam ca in afara de cei 3 presedinti va mai ramane vreun politician in istorie.
PS : Ma intreb cine joca astazi rolul lui Pavel Kiseleff.