Archive for Noiembrie 2009

Ziua Nationala a Romaniei

Noiembrie 30, 2009

Care este semnificatia zilei de 1Decembrie ?
Pe 1 decembrie 1918, a avut loc la Alba-Iulia o mare adunare nationala, la care au participat 100.000 de oameni veniti din toata Transilvania si din Banat. Acestia au cerut unirea cu fostul Regat.
Cu doua zile inainte, pe 28 noiembrie 1918 acelasi lucru il ceruse si Bucovina ; iar mai inainte si Basarabia.
Insa, in mod practic, nu 1 decembrie reprezinta ziua Marii Uniri. Ci 24 decembrie, data la care regele Ferdinant a aprobat acele cereri de care am vorbit mai sus.

Care este semnificatia zilei de 10 mai ? Sa o luam cronologic.
Pe 10 mai 1866 ajunge in tara principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen si devine domnitor.
Pe 10 mai(unii spun 9 !) 1877 Romania isi declara independenta fata de Poarta Otomana. Practic este ziua in care ne indepartam oficial de Orientul prea imbatranit. Este ziua in care Romania intra in lumea tarilor independente, libere.
Pe 10 mai 1881 Carol este incoronat ca rege, astfel Romania devine monarhie.

Dupa cum se poate vedea, atat 10 mai, cat si 1 decembrie au semnificatii importante pentru istoria Romaniei. Cu siguranta ca pentru o tara ca Romania, cele mai mari sarbatori nationale nu pot fi decat independenta tarii si unificarea tarii.

Noi(adica conducerea tarii de imediat de dupa evenimentele din ‘89) au ales ca sarbatoare nationala 1decembrie. De ce nu au ales 10 mai e lesne de inteles.
De aici sa nu se traga concluzia cum ca nu as considera data de 1 decembrie ca o zi importanta pentru Romania.

Ci doar ca, din ambele date, consider ca cea de 10 mai(Ziua Independentei) este mult mai potrivita pentru a deveni Ziua Nationala a Romaniei.
Asta pentru ca, dupa cum spuneam unirea a avut loc treptat, in mai multe date. Iar, 1 decembrie nu este ziua reala a unirii.

Si nu in ultimul rand, oare cand e mai frumos de serbat ? Iarna ? In ger, ploi, daca nu chiar ninsoare ? Sau primavara ? Primavara cand este cald(dar nu canicula), cand infloresc si infrunzesc copacii ?
Oare nu ar fi mai placut pentru romani sa asiste la paradele militare sau sa danseze pe vreme frumoasa ?

Anunțuri

Surprizele primului tur

Noiembrie 25, 2009

4 lucruri mi-au atras atentia la aceste alegeri. Sa le iau pe rand :

1 – Faptul ca basescu a castigat primul tur. Eram aproape sigur ca basescu se va califica in turul 2, dar ca o va face de pe pozita secunda. Cineva mi-a spus ca crezul meu este un wishfull thinking. S-o fi incadrat poate si la categoria wishfull thinking, insa toate semnele pe care le aveam(din lumea reala) imi arata ca basescu nu mai este atat de iubit. Nu-mi amintesc nici macar o singura persoana in ultimele 3 luni care sa imi fi spus ca il va vota sau ca il simpatizeaza pe basescu. Poate faptul ca sunt argesean(Argesul fiind poate cel mai rosu judet, deci nu chiar cu multi simpatizanti PDL); poate faptul ca in Bucuresti, mai cu seama prin randurile tinerilor(adica in afara de pitesteni, acestea fiind celelalte cunostinte de-ale mele) iarasi basescu nu mai are asa multi adepti(fiind castigati in ultima vreme de catre Crin Antonescu). Poate m-am grabit in gandul meu cum ca basescu nu va castiga primul tur si nu am mai luat in calcul aceste 2 amanunte, se pare ca foarte importante. Tocmai d-aia as dori sa vad si eu o o abordare a voturilor pe judete. Daca cineva ar putea sa ma ajute, i-as fi recunoscator 🙂

 

2 – Se confirma inca o data(primele confirmari dar oarecum incerte au fost la europarlamentarele din 2007 si la parlamentarele de la finele lui 2008) ca extremismul a cam expirat in Romania. Cel putin pentru moment. Desigur, mi s-ar putea spune ca atat Vadim Tudor cat si Becali au fost respinsi de electorat datorita plictiselii populatiei fata de ei. Sau mai bine spus a legii utilitatii marginale descrescande, despre care am vorbit si altadata si care este valabil si in cazul lor. Asa este, nu zic nu. Insa la fel de adevarat e ca arata, cel putin penttru moment si imputinarea extremistilor. Caci, pana la urma, daca ne-am fi saturat de acestia 2, si am fi fost tot la fel de extremisti, de ce nu ar fi aparut altul care sa le ia locul?

 

3 – Scorul foarte mic obtinut de Sorin Oprescu. Era stiut de ceva timp cam de toata lumea ca sansele lui Sorin Oprescu sunt minime. Nu-si mai facea nimeni iluzii nici macar ca ar obtine o medalie de bronz. Insa… sa fie intrecut de catre Vadim sau de catre Kelemen Hunor(tinand cont ca ungurii nu prea s-au inghesuit la vot, iar dovada in acest sens este ca top3 absenteism sunt judete unde cel mai mare partid este UDMR-ul, si anume Harghita, Covasna si Satu-Mare) nu prea se astepta mai nimeni. Ba mai mult, pot spune ca datorita scorului foarte mic pe care l-a obtinut, Sorin Oprescu s-a facut de ras. SI nu vreau sa fiu rau, dar imi amintesc de multe din declaratiile sale de acum vreo jumat’ de an in care incerca sa ne convinga ca nu va candida, spunandu-ne ca el e un om de cuvant. Deci, unde v-a fost cuvantul, domnule Oprescu? De fapt aceasta intrebare mi-am pus-o mai de mult, odata cu anuntarea candidatorii. Am vrut doar sa o repet. Si sa intregesc cu o noua intrebare : Dar capul? Din moment ce v-ati clasat de-abea pe locul 6 ?

 

4 – Pe ultima pozitie, dar nu ultima ca importanta, mi-a atras atentia prezenta ridicata a participarii la vot. Din ’90 pana acum am avut un grafic clar descendent si fara intrerupere in privinta participarii la vot. Adevarul este ca porneam si de undeva de foarte de sus. Insa la ultimele alegeri din 2008, am avut de-a face cu un mare esec din acest punct de vedere. Ce sa se fi schimbat insa intr-un an de aproape ca s-a dublat numarul participantilor la vot. Eheee… aici trebuie sa  ii “multumim” crizei economice si chiar sociale. La care a contribuit intr-o oarecare masura si referendumul privind viitorul parlamentarilor.

Pana in 2008 cand totul mergea bine, cand ne cumparam masini, ne renovam apartamentele, mergeam in concedii, daca ramaneam fara bani mai bagam un credit, etc nu pea ne interesa deloc de politica. Credeam ca toata bunastarea e fireasca, ca ni se datoreaza doar noua si ca oricum, indiferent de cine ar conduce tara lucrurile nu pot avea decat un singur sens : si anume un sens crescator.

Iata insa ca acum avem probleme. Bugetarii stau cu teama ca nu cumva, odata cu terminarea alegerilor(deci a masurilor electorale) si probabil odata cu schimbarea guvernului sa isi piarda locul de munca. Angajatii din mediul privat se tem si ei(poate mai rau) ca si-ar putea pierde locul de munca. Despre tineri ce sa mai zic, ei nici nu prea isi mai gasesc, neavand experienta. Si cum pe piata muncii avem de-a face cu o piata a cumparatorului, acestia(printre care si eu 🙂 ) sunt cei mai dezavantajati. Somerii a caror numar s-a cam dublat intre cele doua cicluri electorale isi indreapta si ei privirea spre clasa politica.

Concluzia e ca aceasta criza a facut ca mai toata lumea sa fie atenta la ce se intampla pe scena politica, pentru ca au vazut ca intr-adevar politicienii le pot influenta viata. In bine sau in rau. Dar ca chiar conteaza cine ne conduce. Daca au facut ei alegeri bune sau rele, e greu de spus. Sau poate nu e greu, dar nu vreau sa jignesc  🙂 Si cu ocazia m-am facut si inteles 🙂 .

 

PS : Personal m-a surprins si coada de la sectiile speciale. Coada a carei victime am cazut si eu. Nu stiu cum o fi fost altadata(dar am inteles ca in ultimul timp nu a fost ca acum) ca nu am mai votat la sectii speciale. De data asta am fost la cea la Politehnica. M-am dus acolo la ora 8, cu speranta ca in 10 minute voi termina. Am stat la coada pana dupa 9, dar de unde…n-am mai putut vota… Promit insa ca pe 6 decembrie ma voi duce mai devreme 🙂

 

 

Mesaj electoral. Dar apoi?

Noiembrie 12, 2009

O scurta reamintire :

In primii ani ai guvernarii PSD, PSD-ul si Adrian Nastase cresteau la capitolul dorinta de vot si incredere foarte mult. Mai sa bata recordul din 20 mai 1990. Si nu sunt convins ca daca la sfarsitul lui 2002 s-ar fi facut alegeri anticipate, PSD-ul n-ar fi batut recordul FSN-ului din ’90. Dupa care, in ultimul an de mandat, increderea a scazut, incat au pierdut alegerile in marile orase. Plus fotoliul de la Cotroceni, pierdut si el.

In anul 2004, PSD_ul atragea o antipatie atat de mare incat era suficient sa inventezi si sa aduci public la adresa lui Adrian Nastase absolut orice caci erai si crezut si considerat curajos si bineinteles iubitor al dreptatii si al poporului.

Era suficient sa spui ca X este din grupul lui Hrebenciuc. Y e omul lui Cozmanca. Z s-a intalnit cu DIP. Si imediat X,Y sau Z erau vazuti ca cei mai mari nenorociti.

Ori pe o asemenea campanie electorala au castigat multi politicieni ai “dreptatii” si ai “adevarului”. In frunte cu cel care spunea ca s-au fraudat alegerile si ca nu stiu ce prim-ministrii au venit dupa tainuri. Exemplele pot continua foarte mult.

O ultima remarca : In 2004, Traian Basescu era doar o voce care isi facea campania electorala in felul asta. Dar un intreg cor il urma fidel in strtegie.

Gata cu amintirile. Sa trecem si sa vedem cum stam azi cu politica. Avem un Traian Basescu – lider absolut la capitolul incredere publica timp de 4 ani. Din 2005 pana la sfarsitul lui 2008 a fost de departe cel mai indragit politician. Fara merite fireste, dar nu despre asta mi-am propus sa vorbesc acum. De un an insa, e in cadere libere. Dar nu numai atat. Repulsia populatiei(ca sa nu zic scarba) fata de basescu e atat de mare, incat orice s-ar zice despre el sau camarila sa este crezut de populatie. Azi e suficient sa zici ca X lucreaza la firmele lui Videanu, Y e apropiat de basescu, Z se cunoaste cu Elena Udrea. Caci imediat X, Y si Z sunt demonizati.

Hm…seamana izbitor cu fostul ciclu electoral, nu?

Traian Basescu era crezut in 2004. Idolatrizat chiar prin tineret si prin marile orase. Repet, in mare parte pentru opozitia sa dura(si de cele mai multe ori mincinoasa) fata de Adrian Nastase. Dar asta ne-a facut sa avem o tara mai curata? Un sistem juridic mai drept? Mari corupti arestati? Depolitizarea? Infrastructura? Debirocratizare ? Nici vorba! Simplele critici la adresa celui ce a fost mare, dar azi e in picaj liber nu dau nici de mancare nici de baut. Aduc doar niste voturi. Adevarul e ca aduc multe voturi. Foarte ieftin si foarte usor totodata.  Ba as adauga chiar ca la indicatorii macro stam mai rau decat in 2004. Securitatea n-a fost nici pe departe demascata, legea lustratiei a cazut in derizouriu… Dar ce-i drept am avut de-a face cu un circ de zile mari la „Condamnarea comunismului”.

Cum stam cu economia? Cu nivelul de trai adica? Vom avea scadere economica de aproximativ 8%. Deficit bugetar tot cam de atat. Leul se devalorizeaza incet dar sigur, desi este sustinut de Banca Nationala. Somajul ia amploare, si este inca la inceput. Inflatia(desi nu asta ar fi teama principala) e cea mai mare din UE. Accesarea fondurilor nerambursabile de la UE tind spre zero. Exporturile scad dramatic. Importurile se prabusesc pur si simplu. Investitiile scad si ele. Incasarile la buget scad, in primul rand datorita scaderii consumului. Banii luati de la FMI au cam disparut pe salarii si pe pensii.  Dobanzile platite la 9 luni insumeaza cam un miliard de euro. Desi platim atatia bani numai pe dobanzi, statul se imprumuta din ce in ce mai des. Raiting-urile de tara raman la categoria junk, adica sub sub investment grade….. Etc, etc, etc. Si nici vorba de semnale cum ca viitorul ar suna mai bine.

Nasol, nu?

Pornesc de la ideea ca basescu va pierde alegerile(caci cu siguranta asa va fi). Deci, alegerile vor fi castigate de unul dintre contracandidatii sai. Ce mesaje ne transmit azi acestia, impreuna cu staff-urile lor? In afara de lauda cu Johannis(pe care sincer, personal nu il vad capabil sa scoata Romania din criza) ne transmit 2 mesaje :

1 – Micsorarea taxelor si a impozitelor, concomitent cu tot felul de ajutoare si subventii. Lucru care este imposibil de facut…si orice om cu capul cat de cat de umeri poate observa asta. Ba mai mult, intra la aceiasi categorie de populism ieftin ca si dansurile lui basescu si aparitiile acestuia pe Etno si pe Taraf.

2 – Atacuri la adresa lui basescu si a camarilei sale. Care repet, desi fundamentate si adevarate, nu au nici efectul de a curata societatea sau economia si nici nu ne dau de mancare sau de baut.  

Ce-ar putea in schimb sa ne dea de mancare si de baut ar fi niste programe economice bune si serioase. Niste planuri bine fundamentate care sa reuseasca sa amelioreze situatia in care ne aflam. Dar cine a venit cu asemenea planuri? Nimeni. Nici de la PNL. Nici de la PSD. Singurul politician(dar care nu este implicat in mod direct in campanie) pe care l-am auzit schitand un plan de guvernare este Dinu Patriciu. In rest nimic. Nimic in dezbaterile publice, nimic in declaratiile de presa, nimic pe bloguri. Sau ma rog, cu mici exceptii cand in afara de criticile la adresa lui basescu politicienii vin si cu idei. Si aici l-as adauga pe Adrian Nastase., care mai discuta si altcea pe blogul sau.

Asa ca, stimati liberali si pesedisti continuati sa il criticati pe basescu, continuati sa il criticati pe Berceanu, continuati sa o criticati pe duduia Udrea. Dar dupa alegeri lasati la o parte campania electorala si apucati-va de treaba.
Dar sa fiu sincer, nu prea ma astept sa va apucati. Sau de fapt, mai bine spus, cine sa se apuce de treaba? “Tehnocratii” pe care i-am vazut prin guverne in ultimii ani? Hm…

PS : Pana si in 2004, in campania electorala a Aliantei D.A. avem ca tema cota unica. Nu doar critica la adresa puterii de atunci. Acum insa…lipsa totala.

20 de ani

Noiembrie 9, 2009

Ieri s-au implinit 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Lucru care probabil va ramane pentru mult timp in cartile de istorie universala.

In afara de istorie, caderea Zidului Berlinului simbolizeaza atat sfarsitul razboiului rece, cat si inceputul sfarsitului dictaturilor de tip comunist in Estul Europei. Sau cel putin speranta unei adevarate revolutii.

Noi am fost ultima tara. Ba chiar mai era putin(10 zile) si la noi revolutia ar fi avut loc in alt an. Nu mi-am propus insa acum sa vorbesc despre intarzierea Revolutiei de la noi, despre motivele care au declansat-o, daca a fost o Revolutie sau o lovitura de stat, etc. Nu asta mi-am propus sa scriu aici, ci altceva. Tin insa sa preciez un singur lucru : Romania a fost singura tara din Est, care a iesit din comunism pe usa din stanga. Iar asta este cu siguranta o anomalie istorica. O anomalie care, cred eu, si azi ne costa.

Vreau insa sa ma revolt impotriva unor lucruri, lucruri care vad ca nu prea ii revolta pe alti romani. Si anume caracterul sangeros al Revolutiei, inventia teroristilor si mai cu seama faptul ca nu am vazut nici un vinovat pentru masacrul din decembrie ’89.

Imi imaginez doar cum e sa fi orfan de un parinte…mort la evenimentele din ’89. Sau cum este sa fi parinte sau sotie…sau prieten chiar… Mi se pare infiorator. Cum ca, din naivitate, si cu dorinta de libertate multi tineri au murit atunci. Si ca astazi nimeni nu se chinuie sa afle adevarul. Nici macar sa stim cine sunt vinovatii. Nici macar nu se incearca. O tinem intr-o minciuna de 20 de ani. Ba mai rau, cu siguranta ca multi dintre criminalii de atunci sunt bine-merci astazi. Oameni politici ”de succes”, afaceristi, oameni din servicii. Ba poate ca uneori reprezinta si ceea ce numim societate civila.

Observ o gramada de romani, prieteni de-ai mei care sunt(sau se dau ingrijorati) cand aud pe la emisiuni gen “Stirile de la ora 5” despre nu stiu ce victime. 1,2,3,5 victime. Li se pare infiorator. Dar oare moartea a peste 1000 de oameni nevinovati, ba mai mult, poate si cu simt civic nu mai intereseaza pe nimeni. Cum este posibil asa ceva? Asta inseamna ca suntem o tara de oameni lasi …sau e oameni indiferenti. Carora doar ne place sa ne vaitam, cand de fapt nu simtim nimic pana nu ne atinge in mod direct si pe noi.

Desigur, pentru lipsa de interes si nepsarea romanilor se face vinovata si clasa politica. Sa fiu sincer, mi-e greu sa cred ca romanii nu ar fi emotionati daca li s-ar explica ca acum aproape 20 de ani, peste 1000 de tineri au murit nevinovati. Si ca cei ce i-au ucis, nu doar ca nu sunt pedepsiti; ci ca nu sunt nici macar aratati cu degetul. Nu pot sa cred asta. Ori clasa politica nu face nimic sa aduca in prim plan aceasta tema de dezbatere. Si ce partide ar putea(macar din ratiuni electorale) sa isi faca publicitate pe tema asta? PSD-ul si PD-ul(adica urmasii FSN-ului) in nici un caz. Deci singurul partid mare ar fi PNL-ul. Partid care, atat istoriceste cat si doctrinar este anticomunist si antisecurist. Desigur, asta teoretic. Caci in practica lucrurile nu stau chiar asa.

Si imi pun si eu intrebarea fireasca ca de ce liberalii tac. Ori din naivitate, ori din lipsa de preocupare, ori din teama de a nu se face lumina(caci mai avem si liberali cu legaturi cu fostele structuri). Ba mai mult, nu inteleg de ce Crin Antonescu(pe care nu il suspectez de nici unele din cele de mai sus) tace.

Repet, cred ca discutia in profunzime despre ceea ce s-a intamplat atunci ar fi pe langa un lucru benefic intregii tari, si un lucru benefic PNL-ului. O oportunitate de a castiga imagine. De a castiga voturi. De a lovi in adversarii principali – beneficiari din plin ai Revolutiei din ’89. 

Mai mult nu vreau sa vorbesc. Despre vinovati si despre proces. Cred ca momentan e suficient ce am spus. Sau mai bine zis, momentan e suficient sa vedeti filmuletul atasat mai sus.

Un mare merit al PNL-ului e ca are in partid oameni cu o mare inzestrare intelectuala si morala precum domnul Neagu Djuvara. Insa o mare greseala este faptul ca nu se beneficiaza din plin de acesti oameni deosebiti. Nu sunt aproape deloc bagati in seama. Nu se tine cont de sfaturile lor. Foarte rar se apeleaza la ei, iar atunci cand se apeleaza, acestia sunt doar ca o insigna, ca un ecuson al partidului.
Asa ca un sfat prietenesc pe care il dau liberalilor : incepeti sa dati mai multa atentie unor asemenea oameni. Caci veti avea de invatat multe de la ei. Si o data cu invataturile dumneavoastra si Romania va avea de castigat. Acum, pana nu e prea tarziu…

PS : In privinta gripei porcine vad ca se face din plin campanie. Victimile astea ne intereseaza, insa victimele Revolutiei nu.
Si apropos, in tara asta nu va fi lumina pana nu se va face lumina cu ce s-a intamplat la Revolutie.

Legea utilitatii marginale descrescande

Noiembrie 2, 2009

Economistul german Hermann Heinrich Gossen este cel ce a formulat in anul 1854 legea utilitatii marginale descrescande. Ce spune aceasta lege ?

Atunci cand cantitatea consumata dintr-un produs creste, utilitatea marginala a produsului (adica satisfactia suplimentara, adaugata de ultima unitate) tinde sa se diminueze. Consumand continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un prag de saturatie, dupa care, daca consumul continua sa creasca, exista riscul sa apara zona de insatisfactie.

 

Insetati fiind, daca vom consuma un pahar de suc(fie el si 100% natural) vom avea o placere. La al doilea pahar, vom avea iarasi de a face cu placere. Ceva mai mica, dar per total mai mare. La al treilea pahar, deja nu vom mai resimti nici un fel de satisfactie, dar nici disconfort. Deci, placerea totala dupa consumarea celui de-al treilea pahar va ramane neschimbata. Daca vom continua si cu al patrulea pahar – vom vomita. Deci, satisfactia va scadea. Si avem de a face cu o scadere destul de abrupta.

 

Poate fi aplicata aceasta lege economica si in politica? Eu cred ca da. Dar in cazul politicianului Traian Basescu? Cu atat mai mult.

Timp de cativa ani(2004,2005,2006,2007) cam la orice emisiune cu tenta politica se discuta(desi nu neaparat participa) despre Basescu. Basescu dadea o declaratie, care timp de o saptamana era discutata, contestata sau aprobata de ceilalti lideri politici. Cu alte cuvinte, el era clar dirijorul orchestrei politice. Pana si in revistele de scandal sau la emisiunile de divertisment se discuta despre Traian Basescu sau despre membri ai familiei sale, deveniti intre timp si ei politicieni. In tot acest timp, Basescu crestea in toate sondajele la capitolul intentie de vot sau incredere. Popularitatea sa nu putea fi comparata cu popularitatea niciunui eventual viitor contracandidat.

Incepand cu 2008, dar mai cu seama in 2009, Basescu a inceput sa scada in sondaje. Ba mai mult sa fie antipatizat cat mai mult.  Ba chiar unele sondaje nici nu ni-l mai prezinta drept castigatorul turului 1. Poate si din cauza crizei. Dar eu cred ca altul este principalul motiv. Si anume plictiseala pe care a dat-o romanilor. Sau mai bine zis, aplicarea legii utilitatii marginale descrescande si in lumea politica.

 

Priviti politicianul(in cazul de fata basescu) drept bun economic  – sucul. Satisfactia ca fiind intentia de vot. Iar doza consumata, paharul – doza aparitiei media.

Deci, timp de 4 ani, cu cat consumam mai mult stiri(fie pozitive, fie negative) despre basescu, cu atat crestea in intentia de vot. Pe 19 mai 2007, ziua Referendumului pentru suspendarea presedintelui s-a atins punctul maxim al satisfactiei, adica al popularitatii sale.  De atunci in colo, orice doza de consum media despre basescu a inceput sa plictiseasca. Deja lumea s-a saturat de el, a inceput sa vomite, ca sa folosesc comparatia cu paharul de suc.  Iar de atunci pana acum, precum si de azi in colo, aparitia sa da senzatie de disconfort  din ce in ce mai mare consumatorului. Adica alegatorului.

 

Ori, dupa cum stau lucrurile, sunt convins ca Traian Basescu va pierde alegerile. N-a stiut cand sa se opreasca si cand sa se retraga in banca lui. A plusat si mai mult in dezbaterea publica. Nu s-a potoloit cu celebrele bai de multime. Mai mult si-a bagat si fata la inaintare, trimitand-o in Parlamentul European si dand din nou multe subiecte de dezbatere.

Pana sa inceapa oficial campania electorala am mai crezut in proportie de 20% ca Basescu va mai castiga alegerile. Si asta nu datorita intentiei de vot reale, ci unei incercari de fraudare a alegerilor. Insa, odata cu inceperea campaniei electorale am vazut foarte multe anunturi publicitare cum ca ar fi bine sa il votam pe basescu. Ori e clar ca din moment ce apeleaza la votul cetatenilor, masinaria de partid care sa apeleze la tactica autobuzul nu e suficient de mare pentru a castiga. Nu spun ca nu se va incerca fraudarea alegerilor(in special prin metoda Autobuzul), ci doar ca nu va fi suficient. Sau ca in aceiasi masura o vor practica si cotracandidatii.

 

PS : Sunt convins ca Legea Utilitatii Marginale Descrescande se aplica tuturor politicienilor, nu doar lui Basescu. Si in special politicienilor asemanatori. Adica celor care au crescut prin metode de un populism care a atins ridicolul. Bineinteles ajutati si de nivelul de selectie, de dorinta si de frustrarea electoratului. Dar repet, legea se aplica in cazul tuturor asemeni lui.
Asadar, am nadejdea ca genul acestui mod de a face politica si-a atins apogeul. E in toi. SI ca incepand de dupa alegeri va scadea.