Archive for Ianuarie 2010

2009 – o trista amintire(II)

Ianuarie 10, 2010

Din punct de vedere economic, anul 2009 a inceput prin bugetul votat, care prevedea crestere economica si deficit bugetar de doar 2,5%. Fireste, era absurd. Personal, inca de la sfarsitul lui 2008 imi puneam urmatoarea intrebare : “Ce sectoare ale economiei ar putea sa creasca in 2009 ?”. Intrebare la care nu gaseam nici un raspuns serios. Numai ca ai nostri politicieni vedeau cresterea. De unde…nu am putut niciodata sa inteleg. Deficitul bugetar de doar 2,5% din PIB urma sa fie dupa un an de crestere economica, dar cu deficit bugetar de peste 5%. Adica consolidare fiscala intr-un an de criza. Si an electoral. Era clar, minciunile se vedeau de la o posta.

Nesimtirea mai mare a autoritatilor a fost dovedita atunci cand domnii Boc, Pogea, Videanu, Nita(marii economisti ai guvernului !?) veneau sa ne spuna mereu ca lucrurile merg in bine si ca ce e mai rau a trecut. Ca raul e in spate. Si tot asa. Cu toate ca orice om intreg la minte si cu umile cunostinte economice si-ar fi dat seama ca lucrurile stau taman pe dos. Dar culmea, in Romania astfel de oameni nu sunt chiar multi.

Lucrurile au mers din ce in ce mai bine in viziunea conducatorilor, anuntand sus si tare ca « nu avem nevoie de acord cu FMI-ul » . Dar mesajul venea tocmai de la seful statului. Mare economist, ce-i drept…. Deci, cine i se putea opune ?

Eu unul mi-am batut capul mult pe un anumit forum explicand ca e nevoie ca de aer de bani, iar sursa cea mai ieftina este Fondul. Am argumentat mult si bine si pe rationamente economice ca un acord stand-by este mai mult decat bine venit. Numai ca deciziile le ia altcineva. Numai ca presedintele este populist…

De la « nu avem nevoie de acord cu FMI-ul » – hop si anuntarea acordului cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Iar valoarea acordului a fost de aproape 20 de miliarde de euro.  Tin sa mentionez aici ca cel mai aproape de cifra acordului a fost Nicolae Vacaroiu(cel putin dintre economistii pe care i-am auzit eu).

Odata anuntat acordul, a venit randul populismului(culmea cica venit de la dreapta), exprimat in principal de catre Calin Popescu Tariceanu care « ne imbarbata » spunand ca Romania nu cade la picioarele Fondului. Sunt convins ca orice manual de doctrine politice, in dreptul doctrinelor de dreapta nu voi gasi slugarnicia debitorului fata de creditor. Nici sintagma « prin noi insine ! » care este o sintagma interesanta, nu poate sta in picioare. Dupa un deficit de 7 miliarde de euro, nu se poate prin noi insine, nu-i asa ?

Apoi a venit din nou populismul puterii. Rectificare bugetara, caci FMI-ul nu mai putea fi pacalit cu un buget care prevedea crestere economica si deficit bugetar de doar 2,5%. Noul buget parea mai serios. Dar inca foarte optimist. Insa, toti oficialii ne spuneau ca noul buget este « cea mai rea varianta ». Da’ de unde ? Sfarsitul anului ne-a gasit intr-o situatie mult mai rea. Si oricum, rectificari bugetare au mai urmat.

Dar bineinteles, oficialii ne tot anuntau mereu ca ce e mai rau a trecut. Ca avem raul in spate si binele in fata. Ne explicau cum ca inevitabil viitorul va suna bine. Numai ca toate astea erau vorbe in vant.

Sa-i lasam la o parte pe politicieni, si sa vedem cum au evoluat anumiti indicatori economici :

–         Somajul. Poate cel mai crud efect al crizelor economice in capitalism. Somajul a crescut de la 4,1% la sfarsitul anului 2008 pana la 7,8% la sfarsitul anului 2009. Practic, aproape s-a dublat. Lucrul si mai rau este ca acest someri vin in totalitate din sectorul privat. Cel public, fiind ocrotit de alegerile prezidentiale.

–         Deficitul de cont curent. S-a prabusit. Desi tot deficit, si nu excedent, practic s-a prabusit. Daca privim indicatorul in sine, adica daca ne uitam doar la cifre, lucrurile par incurajatoare si bune. Numai ca privind in ansamblu, lucrurile nu prea stau chiar asa. Practic, deficitul de cont curent a scazut, prin scaderea dramatica a importurilor. Importurile scazute au drept cauza consumul privat mult mai scazut. Ca o paranteza, consumul statului a crescut. Dar si exporturile au scazut. Au scazut si banii trimisi in tara de capsunarilor. Au scazut si investitiile straine. Asa ca, nici aici nu stam deloc bine.

–         Consumul. Cum spuneam si mai sus, consumul individual a scazut foarte mult. De unde si incasarile din TVA la buget au scazut simtitor. Consumul public, bineinteles ca nu s-a ajustat. Tot concerte pe zeci de mii de euro a dat, tot jaluzele si draperii la suprapret a cumparat…

–         Cursul valutar. Atat fata de euro, cat si fata de dolar a fost destul de constant. Practic, mai tot anul, euro s-a situat undeva in canalul 4,2-4,2 RON. O fi intervenit BNR-ul, nu o fi intervenit….nimeni nu stie. Eu insa cred ca interventiile Bancii Nationale au existat, si au fost facute mai cu seama in vederea sustinerii leului. Leu, care in lipsa acordului cu FMI-ul s-ar fi depreciat foarte mult. Chiar Lucian Croitoru spunea ca fara accord, n-ar fi exclus ca euro sa ajunga la 6 RON. In afara de interventiile directe ale BNR(pe care le presupun, neavand fireste confirmari), BNR-ul a umblat masiv la parghiile sale. A umblat de 5 ori la dobanda de politica monetara(de la 10,25 a scazut pana la 8%. Iar in prima sedinta de politica monetara, in ianuarie 2010 a mai scazut cu inca 50 de puncte de baza). BNR-ul a umblat masiv si la Rezervele Minime Obligatorii. Atat la leu, dar mai cu seama la euro. Dar, concluzia e ca, cu toate astea, cursul Euro-Leu a fost destul de stabil si in general in tendinta cu monedele din zona.

Inflatia. De-abea peste 5 zile va da Statistica rezultate oficiale pentru inflatie. Insa in tot cazul, riscam si anul acesta sa depasim tina. Iar daca e sa o tintim, o vom tinti la limita superioara a ei. Problema ciudata care se pune(pe care eu nu mi-o explic in nici un fel) este de ce Romania a avut intr-un an de criza, de contractie economica(deci de contractie a cererii) o inflatie ridica. Cea mai mare inflatie din toata Uniunea Europeana dupa Ungaria. Ungarie care a avut inflatie in principal datorita cresterii TVA-ului. La noi insa, nu se explica…

–         Deficitul bugetar orice limite prognozate. De cand sunt si eu mai maricel si urmaresc mai cu atentie ce se intampla prin tara noastra…nu am vazut un asemenea deficit bugetar. 7,3% din PIB- cel putin. Si unde s-a dus deficitul, ca asta e intrebarea care framanta si mai rau ? In investitii asa cum ne promitea domnul Boc mai tot anul ? Nicidecum. 10% din PIB pentru investitii, solutia guvernului Boc1 de iesire din criza a fost doar o poveste. Deci, unde sa se fi dus tot acest deficit bugetar urias ? In pensii si salarii, fireste. Unde este mai rau…

–         Bursa. Ahaaa….aici e de bine. Un lucru pozitiv J Toti indicatorii bursieri au avut evolutii frumoase, venite a mai indrepta ceva din dezastrul din 2008. Si BET-ul, si BET-FI-ul si de fapt toti indicii au crescut, aproape s-au dublat. Insa nu putem atribui aceste merite economiei romanesti, ci a cresterii burselor straine, mai cu seama a mericane. Burse pe care le copiem aproape zi de zi. In privinta lichiditatii insa, s-a mentinut tot la niveluri scazute. Iar in privinta preluarilor, ma tem ca nu prea am avut…

–         Imobiliarele. S-a spart si aici balonul. Eu de mult ma asteptam la o scadere de proportii a preturilor caselor, apartamentelor si a terenurilor. Erau exagerat de mari. Iar 2009 a fost inceputul scaderilor. Scaderi care dupa mine nu s-au oprit nici pe departe. Inventia electorala numita Prima Casa a venit in protejarea prturilor de pe imobiliare. Dar, cat timp sa tina programul Prima Casa ? Caci, banii sunt limitati.

–         Bancile. Ce este cel mai dramatic(dar era de asteptat oricum) este faptul ca bancile nu prea mai crediteaza sistemul privat. Deci, stoparea creditarii. Incertutudinile sunt mari. Un salariat isi poate pierde oricand seriviciul. O firma poate da oricand faliment. Deci, nici bancile nu mai au apetit sa crediteze persoanele fizice si nici firmele, dar nici acestia nu se mai incumeta sa se indatoreze. Chiar restantierii si creditele neperformante au crescut mult in 2009. Si totusi bancile au avut profit. Mult mai mic decat in 2008, dar tot profit. De unde sa fi venit profitul ? Din activitatea cu statul. Stat care este mult mai sigur deat o firma sau decat un salariat. Practic BNR-ul a eliberat o mare suma de bani prin micsorarile repetate de rezerve minime obligatorii, bani care au ajuns la bancile comerciale, care i-au plasat fara risc si fara costuri(nu mai sta nici un angajat al bancii sa faca analize) la stat. As mai adauga aici recordul foarte mare, de peste 1 miliard de lei al BNR-ului.

–         Fondurile europene. Un capitol care nu prea exista in Romania. Si, asa cum era de asteptat iarasi nu am facut mare lucru cu aceste fonduri nerambursabile…

Ce se mai poate remarca in 2009 e ca nimeni nu a venit cu nici o solutie. Solutiile eliminarea cumulului salariu-pensii, legea unica a salarizarii, sau altele nu sunt masuri care sa normalizeze sau nu unele chestii. Dar nu sunt masuri anti-criza. Acum adevarul e ca pana in 2009 am procedat exact pe dos, fata de cum ar fi trebuit.

In mare cam asa am stat din punct de vedere economic. In anul de criza, dar si electoral 2009. Iar pentru mine, ramane – asa cum anuntam si din titlu – o trista amintire.

Sper ca 2010 sa fie un an mai bun. Dar ma cam indoiesc. Totusi, Doamne ajuta!

Anunțuri

2009 – o trista amintire(I)

Ianuarie 5, 2010

A mai trecut un an. Voi incerca sa fac o scurta analiza(chiar rememorare) a evenimentelor economice si politice care au avut loc in 2009.

Si cum anul 2009 a fost an electoral, voi incepe cu politica :

Anul a inceput prin implinirea visului presedintelui basescu : o guvernare PD+PSD(altii ar spune FSN1+FSN2), avandu-l in frunte, teoretic, pe Emil Boc. Asta desi Thedor Stolojan fusese primul premier propus. Ce pot pot sa spun despre guvernul Boc1 in afara de faptul ca a fost un guvern de incompetenti. Si rog cititorii sa imi dea macar un singur exemplu de ministru competent ; indiferent de partidul din care provine.

Ca tot veni vorba despre nominalizari de ministri, as aminti ca respectivul guvern a inceput cu stangul. Si anume, in nici macar un an, PSD-ul a dat 3 ministri ai internelor(primul minister vizat de acestia) : Gabriel Oprea(zis si « tata hotilor »), Liviu Dragnea si Dan Nica. Primul dintre ei a parasit insa, odata cu functia si partidul. S-a facut « independent » , dar cu ajutorul celui ce ii daduse porecla a redevenit ministru spre sfarsitul anului, odata cu validarea guvernului Boc4.

Din cauza ultimului nominalizat, a demiterii acestuia, sau acesta fiind doar un pretext, PSD-ul a decis sa se retraga de la guvernare. Astfel criza economica a fost dublata, ba chiar intrecuta de criza politica. Am avut un guvern de-a dreptul ridicol, in care un ministru conducea cate doua ministere. Si ce ministri capabili… Am avut apoi o coalizare a PSD-ului, PC-ului, PNL-ului, UDMR-ului si minoritatilor nationale, alianta creata in jurul proiectului Johannis. Basescu a venint insa cu o alta desemnare ; desemnarea domnului Lucian Croitoru, desemnare pe care eu unul nu as fi respins-o. Lucru pe care coalitia anti-basescu a facut-o. Desi era conturata clar majoritatea parlamentara, basescu a sfidat si l-a propus pe Liviu Negoita. Deci iarasi nu l-am avut pe Johannis si criza s-a prelungit. Tin sa reamintesc ca in aceasta perioada Bugetul nu a fost nici facut si nici votat. Practic, s-a intrat in noul an fara un Buget, lucru inacceptabil in opinia mea.

Punctul culminant al evenimentelor politice ale anului si in acelasi timp sfarsitul crizei politice a fost dat de alegerile prezidentiale, castigate la limit ape 6 decembrie de catre basescu. Asta desi Geoana a beneficiat de tot ce se putea. De presa, de PNL, de UDMR si celelalte minoritati(cel putin verbal) ba chiar – culmea ! – de sprijinul PNTCD-ului. Amintesc aici ca primarul Ciuhandu l-a chemat pe 1 decembrie la Timisoara pe Geoana, care a stat alaturi de Antonescu si de Radu Sarbu. Unii lauda, altii critica…. cert e ca s-au facut anumite reconcilieri. Ori cand Geoana avea totul de partea sa…si mai,mai sa-i uitam porecla data in urma cu cativa ani de catre Iliescu – Geoana pierde alegerile la cateva mii de voturi. Toata energia, toata speranta unora de schimbare a fost ruinata in primul rand din pricina greselilor facute de Geoana. Motiv care adus aminte de porecla amintita mai sus.

In afara de surpriza si de diferenta extrem de mica dintre cei doi contracandidati ajunsi in turul II, o alta caracteristica a acestor alegeri este ca frauda electorala a fost reintalnita. Cel putin in discutiile politice.

Noua conjunctura politica a fost prielnica PD-ului, care a si distrus vechea alianta, si cooptand UDMR-ul, minoritatile nationale si « independentii » a format un nou guvern. Boc4, asa cum i se zice.

Alte elemente care s-au remarcat pe scena politica au fost situatiile partidelor. Sa le luam pe rand :

PSD-ul – De la infiptul coltilor in beregata, Mitrea s-a tot luptat cu « hrebenciucii » asa cum ii numeste. Desi mai tot anul parea a fi in minoritatea(ba mai mult unii apropiati de-ai sai, cum ar fi Eugen Nicolicea au trecut la « independenti »), infrangerea lui Geoana ii creaza culoar liber lui Mitrea pentru a redobandi pozitii inalte in partid. Si lui, dar si lui Nastase, lui Cristi Diaconescu si nu e exclus nici lui Sorin Oprescu.

PD-ul – a ramas si va mai ramane o buna perioada un partid strans, unit in jurul liderului sau – Traian Basescu. Asta nu este nimic nou. Spectaculosul vine insa din atragerea unor baroni fosti pesedisti, cum ar fi Constantin Contac, Constantin Simirad,etc.

PNL-ul – a trecut in prima jumatate a anului printr-un Congres Extraordinar. Un congres frumos, al carui castigator a iesit pe merit Crin Antonescu. Congresul a dat un impuls puternic candidatului liberal la presedentia tarii. Impuls urmat de o perioada de hibernare, din pacate. Dar, in cele din urma Antonescu a revenit in forta. Adunand nu neaparat voturi ci credibilitate. A fost rasfatatul presei ; a fost cel mai onesc candidat. Dupa pierderea alegerilor, dupa neintrarea la guvernare(desi i s-a cerut acest lucru chiar de catre basescu), apele in PNL au inceput sa se tulbure. Cireasa pe tort a pus-o insa Viorel Catarama care a anuntat chiar ca ar fi dispus sa candideze la presedentia partidului. E clar, in partid se da o lupta pentru intrarea sau renuntarea la guvernare. Vom avea probabil un 2010 – an de lupte interne in PNL.

O greseala(pe care eu unul nu o voi uita niciodata) a PNL-ului in 2009 a fost trimiterea lui Bogdan Olteanu ca viceguvernator al BNR.

Amintesc ca in 2009 am avut si alegeri europarlamentare, care nu au creat insa nici o surpriza. Poate doar reaparitia lui Vadim si a lui Becali pe scena politia. As aminti-o aici si pe beizadeaua EBA.

Ce m-a uimit insa cel mai mult in anul care tocmai s-a incheiat a fost faptul ca desi se vedea foarte clar ca avem criza in fata, guvernantii, in frunte cu Boc si cu Pogea ne tot dadeau asigurari cum ca aproape s-a terminat criza. Ca deja se vad primele semna. Ca ce a fost mai greu a trecut. Va seamana asta si cu afirmatiile tuturor cum ca in din trimestrul III 2010 vom reincepe cresterea economica ? Mie imi seamana teribil de bine….

Daca pentru mine 2009 reprezinta o trista amintire, asa cum spuneam si in titlu, pentru voi ce reprezinta ? Din punct de vedere politic ?

Ce alte evenimente politice v-au atras atentia in acest an ?