Made in … (partea I)

Haideti sa mergem intr-un magazin de electronice si electrocasnice. Cate produse romanesti vom gasi acolo? Aproape nici unul. Dar daca mergem intr-un magazin de imbracaminte si incaltaminte, fie ca e in piata din cartier, in centrul orasului sau la Mall? Iarasi vom gasi foarte putine haine produse in Romania. Intr-un magazin de telefoane mobile, ca na – romananii sunt mari consumatori de asa ceva ? Nimic “Made in Romania”. Materialele de constructii? Aici mai avem ceva, avantajul fiind greutatea de a transporta cimentul. Dar si in domeniul costructiilor vedem o gramada de gresie si de faianta italienteasca, sau cazi turcesti.

Haideti intr-un magazin de mobila si vom gasi o gramda de mobila italieneasca sau chinezeasca. Piata auto? Uitati-va pe strada si veti vedea pe langa loganuri(o afacere de succes) o gramda de masini straine, fie ele noi, fie second-hand.

Chiar si in domeniul serviciilor importam mult, dar mult mai mult decat exportam. Filmele si muzica straina importata sunt net superioare celor exportate(daca ma pot exprima asa). Cartile straine ajung si ele in Romania(si bine ca ajung) in timp ce cartile romanesti sunt ca si existente pe afara. Piata turismului este si ea deficitara. Cati turisti straini vin in Romania si cati romani isi petrec concediile pe afara ? Apropos : Romania e tara cu cel mai mic numar de turisti straini pe cap de locuitor din toata Uniunea Europeana.

Pe piata resurselor naturale(si aici nu este vina noastra) iarasi suntem clar importatori net, si de petrol si de gaze naturale, ba chiar si de unele metale.

Cu alimentele cum stam? Pai tot la fel; o gramada de produse alimentare venite din import. Si nu doar mult hulitele hypermarketuri si supermarketuri, care intr-adevar sunt pline de produse straine. Dar si in piete. Si nu doar citricile sau maslinele provenite din Spania sau din Grecia. Caci intr-adevar, in Romania nu cresc nici portocali si nici mandarini. Dar pietele romanesti sunt pline de rosii si de pepeni turcesti; de cartofi polonezi, de ceapa egipteana si chiar de…usturoi chinezesc. 

A…si inca ceva. Vorbind acum cateva zile cu un prieten despre aceste aspecte, am fost curios sa vad unde sunt facute chibriturile pe care le aveam in fata. Nu am aflat unde, caci nu scria. Dar scria “Importator…”. Deci – pana si chibruturile le importam…

Ce exporta Romania? Dacii! Dar cam atat. Ori e foarte limpede, nu poti sustine importule imense doar vanzand dacii.

Deficitul de balanta comerciala(caci asa se numeste diferenta dintre importurile si exporturile unei tari) o intalnim de la an la an. Ori asa ceva nu se poate la nesfarsit. Pe romaneste spus, Romania consuma an de an(de 20 de ani) mai mult decat produce. Iar acest lucru este foarte primejdios pe termen lung.

Cu ce am finantat pana acum acest deficit? Pai in mare parte a primilor 10 ani de la Revolutie(sau ceea ce se numeste Revolutie) am finantat consumul din vanzarile de intreprinderi; desi vandute la preturi mai de nimic. Mai putem continua asa ? Fireste ca nu. Caci Romania nu prea mai are ce vinde.

Apoi, si mai cu seama dupa 2004 – am finantat consumul din datorie externa. (Aici deschid o paranteza : in 2008 am avut un deficit de cont curent e peste 13%din PIB). Iar aceasta datorie as imparti-o in doua :

1)      Datoria publica – care desi nu este deloc mare in comparatie cu celelalte tari ale Uniunii Europene, a avut un ritm de crestere vertiginos in ultimii 5 ani. Si in urma careia suntem nevoiti sa platim dobanzile aferente(dobanzi printre cele mai mari din toata Europa). Lucru care nu este deloc sanatos in economie…

Mai putem continua asa ? Da… Dar cu costuri din ce in ce mai mari. Putem continua sacrificand generatiile viitoare, dar chiar si pe noi, cei tineri. In loc sa avem bani pentru investitii publice(si poate chiar de salarii si de pensii), vom fi nevoiti sa ne platim obligatiile, adica dobanzile.

2)      Datoria privata. Datoria privata in Romania este la niveluri foarte mari. Pe de-o parte multe firme romanesti s-au imprumutat la firmele mama(din strainatate) ca sa se dezvolte aici; iar pe de alta parte populatia care a apelat la banci pentru a-si sustine consumul(nesustenabil). Iar bancile din Romania(care in majoritate covarsitoare sunt detinute de catre straini) nu imprumutau cu banii depusi de romani decat intr-o mica masura; foarte multi bani avand sursa din partea bancii mama.

Mai putem continua asa ? Fireste ca nu. Deja creditarea da inapoi si nu sunt deloc semnale cum ca isi va reveni prea curand.

Un om poate consuma mai mult decat produce intr-o an. Sau in doi, sau in 10 – recurcand fie la economiile anterioare, fie vanzand bunuri din casa,fie imprumutandu-se. Dar intr-o viata intreaga, un om consuma atat cat produce.

La fel si o tara. La fel si Romania, care de 20 de ani consuma mai mult decat produce. Deja am cheltuit toti banii pe care ii aveam economisiti, deja ne-am vandut din casa mai tot, deja ne-am supraindatorat.

Desi ne va fi greu acum, dar pentru a nu indatora si mai mult generatiile viitoare, consumul trebuie adecvat productiei. Sau productia consumului, cum vreti sa spuneti.

Gata, distractia s-a terminat! Si nu doar in Romania!

Anunțuri

9 răspunsuri to “Made in … (partea I)”

  1. tibi Says:

    O opinie:
    „Influenta politicului asupra economicului se manifesta in principal prin opozitia puternica a cvasituturor conducatorilor politici la marirea veniturilor si incasarilor la buget si la cheltuirea corecta a bugetelor.”

    Pare un paradox faptul ca liderii politici nu incurajeaza marirea veniturilor si incasarilor la buget. Dar de ce este asa?
    Pentru ca asta ar presupune de exemplu ca sa fie incurajata agricultura.
    Prin incurajarea comasarii terenurilor,incurajarea asocierilor,etc.Dar daca ar creste productia agricola nu ar scadea nivelul afacerilor importatorilor si al celor care traiesc din comisioanele acestora?
    Marirea productiei interne nu ar insemna ca un numar tot mai mare de cetateni sa scape de sub inflenta si controlul politicienilor?

    Mai mult pana departe.

    • Octavian Radu Says:

      Tibi, Romania a neglijat foarte tare agricultura in acesti 20 de ani.
      Astfel am ajuns sa importam de toate. Lactate unguresti sau frantuzesti chiar, mere, ceapa, cartofi, usturoi(vorbesc serios – usturoiul din piete provine din China), rosii si pepeni turcesti, etc.

      La noi nu se produce. Iar unul dintre motive(poate principalul) este, dupa mine, asa cum sublieniezi si tu – faramitarea pamantului. Faramitare care cum spui, din diferite motive este agreata de catre clasa politica.
      Comasarea pamantului este o solutie foarte buna in acest sens. Dar cine sa o sustina? Absolut nimeni.
      Parca tin minte ca prin 2003(dar nu-mi amintesc mijloacele cu exactitate), Adrian Nastase ar fi initiat asa ceva. Dar s-a lovit de anul electoral 2004, in care scopul sau a fost atragerea voturilor pogonarilor.

      Cu atat mai mult acum, criza fiind, agricultura ar trebui incurajata.
      Un om cu dificultati economice poate renunta la masini, mobila, telefoane mobile, etc. Adica la bunuri elevate.
      In schimb, la bunurile de subzistenta(adica produsele agricole) nu.

      Asa ca agricultura, in mod normal ar suferi cel mai putin de pe urma crizei. Cu conditia sa fie si incurajata. Ori in Romania lipsesc acesti stimuli…

  2. Sorin Says:

    Scuze, dar nici masina, nici mobila si nici telefonul mobil nu reprezinta bunuri elevate, ci bunuri de stricta necesitate, ca televizorul sau frigiderul. Sunt de acord ca un telefon mobil se poate cumpara si cu 3000 lei, dar daca cineva vrea sa-si puna pielea-n saramura pentru el, e liber s-o faca; nu-nseamna ca trebuie ajutat sa iasa din acea saramura. Fiecare trebuie sa aiba discernamant in ceea ce face si sa-si poata onora contractele pe care le semneaza, fie ca e vorba de un credit bancar sau de un abonament la internet.
    Cat despre partea cu faramitarea pamantului si falimentarea stiintifica a agriculturii romanesti… ei bine, aici intervine Banca Mondiala si poate chiar FMI, in scopul de a indatora Romania si de a subjuga populatia, de la opincar la presedinte, pentru indeplinirea planului de exterminare controlata a populatiei. E un plan bine pus la punct de elita mondiala si n-avem ce face, decat eventual de a merge sa muncim in tarile respective in agricultura (cine se pricepe).

    • Octavian Radu Says:

      Nu putem spune ca aceste reprezinta bunuri de stricta necesitate.
      Dar hai…nici bunuri elevate 🙂

      Poate undeva intre si intre…

      Dar, in tot cazul, neavand bani imi va fi mai usor sa renunt la masina(pe care eu unul oricum nu o am 🙂 ) ; in timp ce la mancare imi va fi practic imposibil.
      Mancarea fiind un bun vital.

      Nu, sa stii ca nu FMI-ul e de vina si nici Banca Mondiala. De vina suntem noi ca nu stim sa folosim banii.

  3. tibi Says:

    Pe bloggul D-nei Nicoleta Savin -Turnul de veghe-se va organiza posibil un concurs de idei.

  4. tibi Says:

    Daca vrei sa faci popuneri pentru juriu trebuie in sectiunea pentru concurs (imediat sub poza mare).

  5. tibi Says:

    Cu rabdarea treci marea.
    „Potrivit ordinului ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, toate structurile componente ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia de a publica veniturile salariale nete achitate.”

    Pe http://www.ziare .com este un articol despre treaba asta.Si acolo se poate vedea si lista completa cu veniturile pe aprilie a celor peste 1200 angajati ai ministerului.(probabil si pe site-ul lor.)
    Oare se va ajunge treptat ca toate institutiile sa publice listele cu veniturile? Dar (si in special) cu achizitiile?

    • Octavian Radu Says:

      E un inceput. Cu pasi timizi, dar tot e spre bine.
      Sunt convins ca, incet-incet lucrurile vor evolua din punctul asta de vedere.

      Si cum spui si tu…cat te-ai rugat de altii(de la alte partide) de la alte partide sa faca ceva…si degeaba.

  6. Octavian Radu Says:

    @Tibi, iata aici veniturile celor de la Metrorex :
    http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10387/6227692/1/salarii-aprilie-metrou.pdf

    Maricele, nu-i asa ? Si cam multi salariati….

    Usor-usor…incepem sa avem cat mai multe cheltuieli publice aratate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: