De la miraj la criza economica. Cum am ajuns aici si cine va suferi cel mai mult

Criza economica este inca la inceput de drum…

Pentru a intelege ce ne rezerva viitorul din punct de vedere economic(si nu numai, intru-cat economicul influenteaza politicul si socialul) trebuie inainte de toate sa intelegem trecutul. Sa intelegem cum a ajuns economia Romaniei sa creasca, sa “duduie” si sa o ducem de minune; mai bine ca nicicand.

In perioada 2004-2008(in 2008 fiind practic un dezmat generalizat) Romania a trait pe imprumut. Sa vedem asadar cum au influentat aceste imprumuturi economia Romaniei. Caci atentie, aceste imprumuturi nu au fost facute pentru investitii in infrastructura, pentru investitii in retehnologizarea mijloacelor de productie, pentru investitii reale in calificarea personalului. Nicidecum. Banii au mers cu totii in consum. Consum care bineinteles genereaza pe termen scurt crestere economica, dar pe termen lung…poate duce la dezastru.

Sa incerc sa arat practic cum a functionat acest consum care a facut ca economia tarii sa “duduie”.

Presupunem ca statul se imprumuta cu 100 de lei ca sa ii mareasca cu aceiasi suma salariul unui bugetar. Ei bine, din aceasta operatie banala, PIB-ul tarii creste instantaneu cu 100 de lei. Indiferent de modul de calcul al PIB(acesti 100 de lei reprezentand atat salarii care intra in componenta PIB cat si valoare adaugata, luand formula de calcul a PIB-ului ca suma din valoare adaugata). Apoi, bugetarul respectiv, automat va consuma mai mult cu 100 de lei. Sa presupunem ca isi cumpara un tricou “Made in China” in valoare de 100 de lei, la pret de import de 40 de lei. Caci cam asta a fost si este inca realitatea… In momentul respectiv, PIB-ul tarii mai creste cu inca 60 de lei. Comerciantul obtinand astfel un castig de 60 de lei. Acesti bani, bineinteles se distribuie in profitul comerciantului, in salariile angajatilor, in plati cu chiria, cu dobanda, sub forma de taxe catre buget, etc. Dar oricare ar fi distribuirea acestor bani, in piata(in consum) vor mai intra inca 60 de lei. Cu acesti 60 de lei in plus presupunem ca se cumpara un o pereche de pantofi fabricata tot intr-o alta tara, la pret de import de 30 de lei. In momentul respectiv, PIB-ul tarii mai creste cu inca 30 de lei. Care, dupa algoritmul prezentat mai sus intra iarasi in consum. Cu acesti 30 de lei se cumpara o veioza fabricata fireste si ea tot in alta tara, la pret de import de 15 lei. Iarasi inregistram o crestere a PIB-ului de 15 lei. Care iarasi vor intra in consum. Cu acesti 15 lei se duce persoana respectiva sa se tunda. Daca nu ar fi existat acesti bani in economie, nefiind presiune pe cerere, in loc sa se plateasca 15 lei pentru un tuns s-ar fi platit sa zicem(si sunt optimist) 10 lei. Deci, fara imprumutul respectiv, in loc ca tunsul sa aduca 10 lei la PIB, acum va aduce 15 lei. Algoritmul poate continua

Iata deci cum de la un imprumut de 100 de lei facut de Guvern, PIB-ul Romaniei creste cu mai bine de 300 de lei. Fara a se produce un ac.

Dar imprumuturile nu au fost doar din partea statului. Am avut de-a face, ba chiar la cote si mai inalte cu imprumuturi neguvernamentale. Asa ca sa continuam scenariul de mai sus :

Ziceam ca datorita(sau din cauza, cum vreti sa ziceti) imprumuturilor guvernamentale care au mers in plati de salarii si de pensii, care in final au intrat in consum, vor avea de munca si vanzatorul de camasi, si cel de veioze si de pantofi, dar si statul va incasa mai multi bani(TVA, taxe vamale, impozit pe salarii, pe profit, etc). Avamd astfel venituri si dandu-se liber la credite, sa presupunem ca vanzatorul de camasi face un credit de 30.000 de lei pentru a-si renova casa. Cum in Romania, depozitele erau mai mici cu o treime decat creditele acordate, reise clar ca din cei 30.000, 10.000 de lei proveneau din alta parte, nu din Romania. Acesti bani erau destinati pentru achizitia de gresie si chiuvete turcesti si de mobila italieneasca. La un pret total de import de 7.000 de lei sa zicem. Iata deci ca PIB-ul inregistreaza in plus, datorita imprumutul neguvernamental(din care in medie o treime erau bani imprumutati de banci de la bancile mama din strainatate) inca 3000 de lei. Bani care iarasi se intorc in consum, se plimba de la un agent economic la altul, marind suplimentar PIB-ul.

Asadar, de la imprumutul statului si de la cel facut de comerciantul de camasi aveau de munca si aduceau crestere a PIB-ului si comerciantii de camasi, veioze si pantofi, si frizerul, si banca, si importartatorul de mobila si de chiuvete. De la acel imprumut guvernamental si de la cel guvernamental(dar care nu s-ar fi realizat daca bugetarii si pensionarii ar fi fost platiti fara a se recurge la imprumutur), PIB-ul Romaniei a sporit enorm.

Fireste, banii au fost imprumutati, nu dati de pomana. Iar in momentul restituirii banilor spirala de crestere prezentata mai sus va fi exact pe dos. Va fi o spirala de descrestere, fara a mai putea fi controlata.

Cand statul va fi obligat sa isi plateasca datoriile, va recurge la micsorarea salariilor bugetarilor(ceea ce a si inceput sa o faca). Acestia vor consuma mai putin, fireste. Consumand mai putin, si prestatorii de servicii de la care cumpara produsele vor vinde mai putin. Iar veniturile acestora se vor ajusta si ele pe masura. Ajustandu-se veniturile acestora, automat vor consuma si ei mai putin. Scazand deci per ansamblu veniturile, nici creditele neguvernamentale nu vor mai putea fi la valoarea din trecut. Ba chiar cel ce si-a renovat casa isi va plati luna de luna rata la creditul contractat in trecut. Si in loc ca banii sa ajunga in piata, in consum, acesti vor fi virati bancii. Banca care ii va returna bancii mama.

Iar daca mai punem in calcul si dobanziile…treburile stau si mai rau…Si asta va dura mult…nicidecum un an sau doi. Iar la mirajul din 2008 nu ne vom mai intoarce poate chiar chiar nici in 20 de ani.

Daca in 4-5 ani PIB-ul Romaniei a crescut de 3 ori, acest lucru se datoreaza exclusiv consumului. Consum care s-a facut pe datorie. Nicidecum productiei. Ca daca ne uitam atent in toata aceasta perioada, nici productia industriala si nici productivitatea muncii din industrie nu prea au crescut. Iar de agricultura ce sa mai zic… Tot un dezastru a ramas… Am ajuns ca dintr-o tara cu potential agricol bun sa importam cam de toate. Unii vorbesc chiar ca am importa 70% din alimente. Doar serviciile au explodat. Au explodat ca Romania a baltit de bani, de bani imprumutati. Care, repet au mers in consum fie de servicii prestate la suprapret(poate chiar la un pret dublu fata de o situatie normala), fie in consum de bunuri materiale, in marea lor majoritate importate. Adica dand de munca comerciantilor(serviciilor), comercianti care au pus niste adaosuri comerciale mai mult decat mari.

De unde, logic – sectorul serviciilor va inregistra si cea mai mare cadere.

Tot cea mai mare cadere se va inregistra in localitatile care erau beneficiare nete de bani de la buget(adica contributiile catre bugetul de stat erau mai mici decat banii veniti dinspre buget). Iar din acest punct de vedere, Bucurestiul este de departe campion.

Asa ca bucurestenii, care pana acum au resimtit cel mai putin efectele crizei, o vor simti cel mai mult. Caci in Bucuresti sunt si cei mai multi si cei mai bine platiti bugetari(carora le va scadea salariul cu 25%) si tot in Bucuresti, economia e aproape in exclusivitate reprezentata de sectorul serviciilor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: