Archive for Iulie 2010

Problema deficitelor

Iulie 28, 2010

De la Mihai Tanasescu incoace, deficitele au luat-o razna(amintesc aici ca in anul 2004, desi an electoral, deficitul bugetar a fost de 1,2% din PIB). Asa ca felicitarile mele sincere, domnului Tanasescu! Vorba guvernatorului Isaresescu(dar care din pacate a spus-o public prea tarziu) ca toti ministri de Finante au estimat ponderea incasarilor bugetare in PIB la 37-38%, venituri pe baza carora se stabileau si cheltuielile bugetare. Bineinteles, incasarile bugetare de-abea atingeau 30-31% din PIB, in timp ce cheltuielile, asumate, ramaneau neschimbate. Si asa, usor-usor deficitele bugetare au tot crescut, atingand in anul 2008 cote alarmante.

Desi domnul ministru cu cioc(Varujean Vosganian) facea a 4 rectificare bugetara in noiembrie 2008 pe un deficit bugetar de 2,7%, in realitate, anul s-a incheiat cu un deficit bugetar aproape dublu decat estimarile facute, repet – cu doar o luna jumate in urma. Un asemenea lucru reprezinta, dupa mine, fie incompetenta, fie minciuna, fie amandoua. Sincer sa fiu…eu cred ca varianta “amandoua” este cea mai probabila.

Domnului ministru cu cioc i-a urmat domnul ministru cu mustata(Gheorghe Pogea). Un alt super-specialist… Ce-a facut domnul ministru cu mustata atunci cand se vedea ca totul(mai putin coruptia) scade. Ca economia se duce in jos, ca incasarile la buget scat, ca perspectivele sunt basca si mai proaste. In afara de faptul ca lunar domnul Pogea vedea cum ca se apropie iesirea din recesiune, mai marea si cheltuielile cu pensiile si cu salariile bugetarilor. Adica crestea deficitul. Desi a cosmetizat din pix PIB-ul(macar de-ar fi facut-o mai cu finete) si ne anunta ca deficitul bugetar este de 7,2% din PIB, in realitate am avut un deficit de 7,4%. Atentie : peste nivelul stabilit cu FMI-ul. Iar acest deficit este calculat dupa standardele contabile romaneste. Caci daca am lua in calcul si arieratele, cum de altfel sunt luate in contabilitatea altor tari, deficitul ar fi si mai inspaimantator… (La finalul mandatlui ministrului cu cioc, ma gandeam ca lucrurile merg spre bine, ca nu vor mai putea avea ministri mai incompetenti de atat.. Dar iata ca domnul ministru cu mustata mi-a demonstrat ca m-am inselat).

Domnului ministru cu mustata i-a urmat domnul ministru cu barba(Sebastian Vladescu). Pe care, spre deosebire de predecesori  voi renunta la etichetele legate de par. Pe domnul Vladescu, desi cred eu ca va termina anul cu un deficit bugetar si mai mare, nu-l pot acuza de aceiasi incompetenta ca cei amintiti mai sus. Si nici de minciuna(cel putin ca cei doi). Adevarul este ca domnul Vladescu nu are incotro. Se straduieste cu toate riscurile electorale sa corecteze cat se poate acest deficit. Dupa mine, sanse prea mari nu are. Insa nu pot sa ma prefac ca nu observ stradania acestuia. Vladescu a luat masuri nepopulare, masuri dureroase, dar fara de care nu se mai poate.

Si iata-ne ajunsi aici. Plini de datorii si cu deficite bugetare in crestere. Am argumentat in penultimul articol cum 100 de lei de deficit bugetar cresc PIB-ul tarii cu cateva sute de lei bune. De fapt, deficitele bugetare ne-au daruit anii de euforie 2005-2009.

Numai ca deficitele astea repetate an de an se strang. Iar prin insumarea lor obtinem datoria publica. Desi ca pondere in PIB datoria publica a Romaniei este cea mai scazuta din toata Uniunea Europeana, ea trebuie sa ne ingrijoreze, intru-cat lucrurile se vor inrautati intr-un ritm alert.

Pe ce ma bazez? Practic ponderea datoriei publice in PIB este o fractie avand la numarator datoria publica si la numitor PIB-ul Romaniei.

Datoria publica, asa cum ziceam este suma deficitelor bugetare. Iar in Romania, aceste deficite n-au cum sa scada prea curand; poate doar taind in carne vie. Lucru intr-adevar foarte dureros si care nu cred ca ar fi chiar de dorit. Dar nici vorba oricum de asa ceva. Politicienii(de la toate partidele) se opun din rasputeri unui echilibru bugetar. Ba chiar unii merg atat de departe incat spun pe fata ca solutia iesirii din criza este cresterea deficitului bugetar la un nivel cat mai ridicat. Iar anii electorali care se aproapie(peste nici doi ani vom avea alegeri) stim ce inseamna, ce populism, ce minciuni, ce promisiuni. Toate menite a creste cheltuielile publice, deci de a creste si deficitul. Si nu in ultimul rand imbecilitatea(caci altfel n-am cum s-o numesc) a celor de la Curtea Constitutionala. Iata asadar ca numaratorul va creste.

Numitorul insa, adica PIB-ul Romaniei, dupa mine va continua sa descreasca ani buni de-aici in colo. Practic toate masurile acestea necesare de a echilibra bugetul, prin micsorarea cheltuielilor publice vor conduce la scaderea consumului. Iar cum in Romania consumul este principalul motor al PIB-ului, PIB-ul va scadea.

Un numarator mai mare si un numitor mai mic conduce, dupa orice regula matematica la un rezultat mai mare.

Ma astept ca in 2017 sa asistam la o datorie publica a Romaniei de 100% din PIB.

Si atentie, asa cum am crescut pana acum pe datorie, atunci cand vom incepe sa o platim(fara a o rostogoli), se va intampla fenomenul invers. Adica scadere… Sa nu neglijam insa si dobanzile aferente acestor credite. Dobanzi din care, daca ar fi sa nu le platim am avea(cu tot cu suprapretul care ne caracterizeaza) vreo 300 de km de autostrada anual. Si asta acum, dar cand datoriile vor fi si mai mari, automat si dobanzile vor fi si ele mai mari.

Si inca ceva, legat de dobanzi. Cum Romania este una dintre cele mai nesigure tari din Europa si chiar de pe glob, dobanzile pe care le platim noi sunt mult mai mari decat ale Germaniei, spre exemplu. Iar cu cat datoria creste, cu atat tara devine mai riscanta. Risc care se coantifica prin cresterea dobanzilor. Asadar dobanzi procentuale mai mari la credite mai mari…vom avea de platit si mai mult. Iar daca mai punem aici si faptul ca vom avea de-a face intr-un viitor nu foarte indepartat cu o criza a datoriilor suverante…lucrurile stau si mai rau…

Si inca ceva : aceste deficite nu au fost menite pentru dezvoltarea infrastructurii. Adica nu ne-am imprumutat pentru a investi, astfel incat si veniturile viitoare sa creasca. Din contra, ne-am imprumutat pentru a da pensii, salarii, ajutoare sociale si bineinteles…pentru a avea de unde fura diversi politicieni.

Iar desi tehnic Romania poate iesi din recesiune(printr-un trimestru de crestere economica), criza se va termina de fapt atunci cand economia va creste, iar deficitul bugetar va scadea. Asta este crestere economica sanatoasa. Caci pe imprumut este simplu sa o faci. Dar nesanatos; dureros pe viitor. Iar pentru a vedea acest lucru..cred ca ne vor trebui ani buni(iar cand spun ani buni nu ma refer nicidecum la 2-3-4-5 ani).

Dar nu doar sectorul public s-a indatorat. In Romania asistam si la o datorie privata ridicata. Care s-a manifestat prin doua forme :

1 – Prin creditele oferite de catre bancile autohtone dar cu capital strain catre persoane fizice sau catre firme, banci care aveau o mare parte din bani de la bancile mama din strainatate;

2 – Prin firmele din Romania, dar cu capital strain, care luau bani de la firmele mama din strainatate.

Ori si acesti bani intrati in tara(asemeni alogoritmului prezentat in penultimul articol) au avut menirea de a creste PIB-ul Romaniei. Iar atunci cand vor fi platite, bineinteles vom avea de-a face cu fenomenul invers – descrestere economica. Pentru ca nimeni nu vine sa bage bani fara a-i recupera vreodata.

Apropos, pun si eu o intrebare mai mult retorica : in Romania exista termenii de excedent bugetar sau de excedent de cont curent ? Caci eu unul nu i-am intalnit vreodata. Poate doar referitor in cazul altor tari. Cred ca sunt mai degraba termeni precum era “somaj” pana-n ’89.

Mai tineti minte anul 2008? Atunci cand totul mergea de minune, vorbeam despre criza doar asa ca era o fita? Cand de fapt nici un roman nu ii resimtea efectele. Parea ingrijorat doar pentru ca era moda de atunci. Dar tineti minte ca in anul 2008 agentia de raiting Fitch scadea raitingul Romaniei la o cota de sub investment grade? La categoria Junk(adica gunoi)? Dar ca noi spuneam doar ca au intentii malefice, bineinteles.

Astazi discutiile despre criza s-au schimbat profund din pacate. Lumea acum vorbeste cu amaraciune despre asta, nu ca in 2008 cand era doar moda de a vorbi. Ei bine, se pare ca agentia de raiting Fitch nu s-a inselat. De-atunci si pana acum lucrurile s-au inrautatit incontinuu. Aproape nimic n-a mai prosperat(exceptand bineinteles afacerile cu statul). Si din pacate nici semne pentru un viitor mai bun nu prea se vad. Principalul motiv de descrestere a raiting-ului au fost deficitele. In primul rand deficitul de cont current, care, in 2008 a ajuns la 14% din PIB. Lucru inspaimantator pentru orice economist cu capul pe umeri! La noi insa, economistul sef de atunci al Romaniei – domnul ministru cu cioc – nu parea deloc ingrijorat…

Dupa varful din 2008, deficitul de cont curent, ce-i drept s-a ajustat. Dar asta doar datorita ajustarii sectorului privat, nicidecum al celui public.

Chiar sunt curios cum vom stinge in viitor aceste datorii. Caci nici macar nu prea mai avem ce vinde. Terenurile le-am dat, spatiile comerciale si ele, fabricile aproape in totalitate. Am dat(cica le-am concesionat) pana si resursele naturale ale tarii.

Iar de platit se stie cine va plati. Noi toti, noi oamenii de rand. Sa nu va imaginati ca veti vedea dupa gratii Pogii, Vosganienii, Basestii, Taricenii, Geoanii, Hrebenciucii, Oltenii, Campenele, Pacurarii, Sarbii, Udrele, Bercenii, etc.

PS : Stiti cum se numeste o firma care functioneaza asa cum functioneaza Romania? Adica o firma care are mereu venituri mai mici decat cheltuielile? Care se imprumuta an de an pentru plata salariilor angajatilor firmei si pentru dobanzi si nicidecum pentru modernizare, extindere sau calificare profesionala? O firma care are costurile fixe foarte ridicate in ponderea costurilor totale? Iar viitorul va insemna scaderea vanzarilor? Iar bineinteles firma nu face schimbari in firma deloc. Doar permuta niste incompententi din cand in cand pe diverse posturi. Fara a aduce manageri profesionisti. Ei bine – firma se numeste FALIMENTARA! Asa ca…trageti singuri concluziile la ceea ce urmeaza sa ne astepte.

Anunțuri

Reforma din invatamant

Iulie 12, 2010

Vreau sa tratez reforma invatamantului dintr-o cu totul alta directie decat cea prezentata de mass-media(populista), sindicate sau de ministri invatamantului(din anii electorali). Pentru toti acestia, reforma in invatamant s-a rezumat doar la nivelul salariilor profesorilor.
Eu pornesc de la idee ca scopul scolii este in primul rand, acela de a scoate tineri(factorul de productie munca) cat mai competenti pe piata muncii, iar in al doilea rand de a educa si cultiva populatia.

Nimeni(rpofesori, sindicate, mass-media) nu e interesat de faptul ca in Romania absolventii de studii finale(facultate sau scoli profesionale) nu sunt pregatiti profesional. Nimeni nu-si pune intrebarea de ce sectorul privat, platitor de impozit pe profit(tocmai pentru a finanta invatamantul) este nevoit atunci cand angajeaza tineri absolventi  sa-i califice profesional prin tot felul de training-uri, bineinteles tot pe banii lor. Si atunci, fireste, se pune intrebarea fireasca de ce sa mai impoziteaza profitul…

Iar din aceasta privinta, cred ca factorii responsabili, in special ministru Educatiei trebuie sa faca schimbari majore. Si anume ca in scolile profesionale sau in facultati sa fie mai multa seriozitate, sa se faca materii folosituare si nu in ultimul rand sa se faca(serios) practica.

In ciclul primar, gimnazial si in liceu  ar trebui ca tinerii sa fie educati, sa invete bunele maniere si sa capete o minima cultura generala. Lucru pe care eu unul nu prea il vad.   

Am vazut ca la examenul de Bacalaureat de anul acesta, procentul de promovalbilitate a inregistrat minimul ultimilor 10 ani. Sa fiu sincer, acest lucru mi se pare unul pozitiv. Motivul promovabilitatii reduse nu cred ca este mai proasta pregatire a elevilor, ci faptul ca s-a copiat mai putin. Aceasta este de fapt o alta mare problema a sistemului de invatamant romanesc(care de fapt se afla in stransa legatura cu cea prezentata mai sus). Am dat si eu si capacitatea si BAC-ul si stiu ce vorbesc. Se copiaza in draci!!! Important e nu ce stii, ci ce stie cel de langa tine. Aceasta este realitatea. Si sa nu ne mai ferim sa o spunem. Si desi anul acesta promovabilitatea a fost mai scazuta ca in alti ani, sunt convins ca si acum s-a copiat la greu.

Nu e deloc obligatoriu ca toata lumea sa promovezi capacitatea sau BAC-ul. Ar trebuisa fie obligatoriu  sa fie promovate doar de cine merita sa le promoveze. Poate subiectele or fi grele. Poate, desi din propria experienta pot spune ca un 5 se poate obtine lejer. Daca se considera ca dificultatea subiectelor este ridicata, atunci sa se dea subiecte mai usoare. Dar sa fie corectitudine. Oare o fi greu ca in salile unde se sustin aceste examene sa fie instalata o camera de filmat ? Cu pana in 500.000 de euro s-ar cumpara camerele web pentru toate salile unde s-ar sustine BAC-ul sau capacitatea.

Cum de altfel nu este obligatoriu ca toata lumea sa faca facultate. Pe cuvant de onoare, am cunostinte care nu stiu tabla inmultirii – dar facultate au facut. Pe langa faptul ca in  facultatile de stat sunt mult mai mult absolventi de studii superioare decat o cere piata muncii, exista si aceste “facultati” particulare care paraziteaza Romania. Ce aia sa intri la facultate pe baza de dosar? Bineinteles, dosarul trebuie sa arate doar ca ai promovat BAC-ul; nimic mai mult. Indiferent de note, de aptitudini, de cunostinte. Ai luat BAC-ul, ai dat niste bani si esti student…Si dupa cativa ani, cu siguranta absolvent. Doar n-o fi interesata o facultate particulara sa pice pe cineva. Caci atunci de unde si-ar mai incasa banii? Am ajuns ca in Romania sa se dea examene de acasa, pe calculator. Sa se dea grile, iar grilele sa fie stiute de dinainte.

In Romania, facultatea a devenit o moda, o fita. Pe care o respecta cu stradanie orice tanar. Iar aici se fac vinovati toti ministri invatamantului de dupa ’90; toti cei care au acreditat aceste tampenii numite “facultati”.

Vinovati sunt si alti ministri, care au facut ca doi oameni(bugetari) sa fie platiti diferit desi fac exact aceiasi munca si au aceiasi raspundere. Diferenta de salariu fiind ca unul nu are facultate, iar altul a terminat pe bani o “facultate”; desi cunostintele nu i s-au marit cu absolut nimic.

Un alt lucru care ar trebui sa fie luat in calcult de mai marii din ministerul Educatiei este planificarea. (Deschid aici o paranteza : planificare nu este absolut deloc un instrument comunist, asa cum au unii impresia. Planificare exista de foarte multa vreme in multe tari capitaliste). Sa se faca o planificare serioasa, facuta de oameni competenti, sa se vada de cati strungari va avea nevoie piata muncii din Romania in viitor, de cati mecanici auto, de cati electricieni, de cati ingineri agronomi, de cati veterinari, de cati contabili, samd. Iar pe baza acestor prognoze sa se formeze numarul de elevi din licee industriale si din facultati. Eu unul nu am vazut asa ceva…

Vorbeam ca in ciclurile primare si gimnaziale e nevoie de educatie. Imi amintesc acum de doua episoade de cand eram in scoala generala. Primul este cand, la chemarea profesoarei de bilogie, impreuna cu colegii de clasa am fost sa facem curat prin oras; iar cel de-al doilea, cand la chemarea aceleiasi profesoare am fost sa plantam brazi intr-un parc. Pe langa faptul ca pentru noi a fost distractiv, iar pentru oras o reducere de costuri(caci nu ne-a dat nimeni nici un ban)…a mai insemnat inca ceva, poate si mai important. Si anume faptul ca m-am educat oarecum in privinta atentiei fata de natura.

Consider ca inspectoratele scoalare ar trebui sa se implice cat mai mult in asemenea actiuni.

Tot de invatamant tine si sportul. Sport total neglijat de tinerii din Romania. Un studiu recent arata ca Romania este una din primele tari din Europa la capitolul obezitate. Iar obezitatea infantila este si mai ingrijoratoare. Si aici vinovati nu sunt doar copiii sau parintii acestora. Ci si sistemul de invatamant…sau chiar cel al sanatatii(cunosc destule cazuri de elevi scutiti pe baza medicala de la sport, cand in realitate nu aveau nimic). Dar profesorii de sport ar trebui sa isi faca ora asa cum trebuie. Iar in timpul liber ar trebui sa organizeze tot felul de competitii. De fotbal, de baschet, etc intre clasele aceleiasi scoli sau intre scoli diferite. Sunt convins ca asa cum mie imi placeau aceste competitii le-ar placea si actualilor elevi.

Si inca ceva : oare daca in loc sa se dea laptop-uri gratuite elevilor, oare nu era mai bine sa se dea mingii sau biciclete? Poate ca voturi n-ar fi adus, dar….

Costurile bugetului ar fi fost mai mici; iar beneficiile mai mari. Un om mai sanatos poate munci munci mai bine si ar consuma si mai putine medicamente. Caci sa nu ne iluzionam ca elevii beneficiari de laptop-uri de la stat le-au luat pentru a invata informatica si nu pentru a se juca sau a sta pe messenger. Caci de invatat…se poate invata informatica si pe un calculator de acum 10 ani.

Si apropos, mai tineti minte ca primul ministru care dadea laptop-uri in anul electoral isi facea si reclama peste tot pentru aceasta actiune?