Archive for the ‘populism’ Category

„Dezastrul de la BAC”

Iulie 4, 2011

Cand vad asemenea titluri prin ziarele noastre, sincer va spun – nu pot decat sa ma bucur. Si nu pentru ca as fi egoist sau rautacios cu tinerii de 18 ani ci pur si simplu pentru ca nu e normal ca toata lumea sa ia BAC-ul. Sau mai bine  spus nu trebuie sa ia bac-ul chiar si cei care sunt pe din afara cu totul.

Vreau sa spun de la bun inceput ca nu sunt ipocrit. Si eu am copiat cand am dat BAC-ul si as copia si azi daca l-as mai da o data si as avea posibilitatea sa copiez.

 

Problema nu e ca elevii sunt tentati sa copieze. Caci, pana la urma, daca toti copiaza, trebuie sa fi ori foarte bine pregatit, ori destul de incuiat ca sa nu te tenteze si pe tine sa intorci capul. Problema e insa ca se permite copiatul…

 

Nu vreau sa fiu nici extremist, asa cum sunt altii spunand “ca daca de-acum incep sa triseze, asa vor face toata viata. Si ca de-aici se naste hotia”. Nu, nu sunt de accord.

 

Dar repet, inRomaniatoata lumea lua BAC-ul. Cel mai important lucru era, nu cat de bine ti-ai invatat tu, ci cat de bine si-a invatat colegul din fata sau din spatele tau. Cunosc cazuri in care elevii nu stiu tabla inmulturii(la propriu) si cu toate astea au luat bacalaureatul si bineinteles au devenit si studenti.

 

Duceti-va in licee industriale…e jale ce e acolo. Elevii respective(ma rog, nu generalizez) sunt praf la invatatura. Si bineinteles, nici vreo meserie nu cunosc. A nu se intelege ca am ceva cu un absolvent de liceu industrial. Daca respectivul isi cunoaste meseria…jos palaria! Toata stima! Dar cazuri de acest gen…sunt foarte rare.

Partea si mai prosta e ca BAC-ul chiar conteaza; nu doar pentru a spune ca ai terminat liceul(desi in multe cazuri informatiile adunate in cei 4 ani de liceu sunt egale cu zero). Partea proasta e ca, odata luat BAC-ul, esti ca si student. Multitudinea de facultati particulare(le numesc totusi facultati…) primesc pe oricine, singura conditie fiind sa ai BAC-ul. Ba mai mult, acelasi lucru il fac si facultatile de stat din provincie. Iar mai nou si facultati, precum ASE-ul de exemplu a renuntat la examenul de admitere, intrarea facandu-se pe baza de dosar. Cu alte cuvinte, daca s-ar copia ca pana acum, e suficient ca la BAC sa ai pe cineva in fata ta care sa-si fi invatat….si gata esti intrat la o facultate totusi de renume. Mai adaug aici ca generatia absolventilor de liceu este acea generatie nascuta in 1992, generatie destul de putin numeroasa comparative cu vechiile generatii. Si n-am auzit sa se fi micsorat numarul locurilor din facultati. Asadar, concurenta este mult mai scazuta. Chiar sunt curios sa vad care vor fi mediile de intrare la ASE.

 

Repet, inRomania, toata lumea face facultate. Fie ca e apt s-o faca, fie ca e pur si simplu semianalfabet. Toata lumea vrea sa devina contabil, manager, psiholog, jurist, etc. Si, conform diplomei…cam toti tinerii devin ceea ce-si doresc.

Mi s-ar putea raspunde ca pana la urma acei tineri oricum nu-si vor gasi de munca in domeniu si ca pana la urma fac facultatea pe banii lor. Asa ca ei isi asuma timpul si banii pierduti prin aceste asa numite facultati.

Dar lucrurile nu stau chiar asa. Nici nu ne imaginam ce dezastru va insemna acest tip de facultate pentru viitorul tarii. Pai un “finantist” sau un “filozof” nu va stii si cu siguranta nu se va apleca sa presteze munca fizica. Nu va munci in agricultura sau pe santier, ca vezi Doamne…titulatura diplomei obtinute n-ar permite asa ceva.

Ori daca lucrurile nu se vor schimba(si asta cat mai repede) lucrurle rele vor iesi la suprafata. In 20 de aniRomaniava ajunge otaraimbatranita, iar dintre putinii tineri ramasi aproape toti vor fi economisti/avocati/manageri/filozofi, etc(unii dintre ei pe bune, altii cu diplomele cumparate, caci altfel nu pot numi obtinerea unei diploma la facultatile acelea de 2 lei). Nimeni nu se va mai apuca de munca de jos. Iar daca nu se fac incepand de-acum schimbari…viitorul va fi foarte nasol… Singura speranta ar putea veni doar de la eventualii imigranti chinezi, indieni, etc.

 

La toata situatia asta are si statul partea sa de vina; partea decisive de vina. Din urmatoarele motive :

 

1 – A acreditat respectivele facultati(chiar daca examenele se dau doar grila, ba chiar uneori se dau si de-acasa)

2 – A incurajat cumpararea de diploma prin oferirea a tot felul de sporuri pentru bugetari in functie de diplomele scoalare

3 – N-a avut loc o planificare in invatamant. Aceasta planificare(despre care as fi vrut sa scriu separate altadata, dar m-au surprins rezultatele de la BAC 🙂 ) n-a existat practic in nici un domeniu inRomania. Probabil aici a contribuit si factorul ideologic…crezandu-se ca “planificarea” este ceva specific comunist. Iar cum marii nostril capitalisti de dupa ‘90(desi multi dntre ei fosti comunisti) s-au ferit ca dracu de tamaie de ceea ce aducea aminte de communism au renuntat si la ideea de planificare.  Numai ca aceasta planificare nu e absolut deloc ceva comunist. Planificarea se face in mai toate tarile capitaliste. Nu intru in detalii, vreau doar sa spun ceea ce ar fi trebuit sa insemne planificarea in invatamant. Si anume : “Domne, previzionam ca in urmatori 10 ani, piata muncii va avea nevoie de 15.000 de contabili, 10.000 de medici, 4.000 de sudori, 12.000 de ingineri agronomi, 20.000 de electricieni,etc”. iar pe baza acestor calcule sa aloce locurile in facultati si in licee. Dar nici vorba de asa ceva. Si ne miram cum de tinerii termina o facultate si nu-si gasesc de munca; piata fiind suprasaturata in acele domenii.

 

 

Revenind la rezultatele de la BAC – repet, nu pot decat sa ma bucur ca n-a mai luat toata lumea. Si sincer, cred ca aceste rezultate reprezinta un pas pozitiv pentru insanatosirea invatamantului romanesc. Poate ca incepand de la anul, elevii se vor mai si apuca sa invete si nu doar sa mizeze pe cunostintele colegului din fata sau din spate. Ramane de vazut insa cum va decurge si sesiunea din toamna.

 

PS : Am scris totul in graba, asa ca sa mi se scuze eventualele greseli gramaticale 🙂

 

Anunțuri

Fara investitii, viitorul nu suna prea bine

Iunie 5, 2011

Dupa 1989, Romania a avut an de an deficit de cont current, deficit bugetar, deficit de balanta comerciala… Practic asta inseamna ca in acesti 20 de ani, Romania a avut o economisire neta negativa. Mai pe romaneste spus, suma tuturor datoriilor romanesti(atat private cat si guvernamentale) este mai mare mult decat suma tuturor economisirilor(atat private cat si guvernamentale).

 

In economie, economisirea se spune ca este egala cu investitiile. Lucru foarte valabil pe termen mediu si lung. Iar aici discut pentru termene lungi. De ce aceasta egalitate?

Un individ, consuma o parte a venitului obtinut, iar cealalta o economiste.

Sau, daca privim din alt unghi, acelasi individ, consuma o parte a venitului obtinut, iar partea care ramane o investeste.

In termeni economici inseamna ca Veniturile = Consumul+Economisirea  sau ca Veniturile=Consumul+Investitiile.

De unde rezulta ca Economisirea este egala cu Investitiile.

Acelasi lucru este valabil si pentru un stat sau un popor.

 

Faptul ca daca o tara nu investeste are viitorul compromis si se va ruina nu cred ca trebuie foarte mult argumentat. Cred ca acest lucru il stie si il intelege oricine. Si cand vorbesc despre investitii nu ma refer doar la investitiile publice in infrastructura ci si la investitii publice/private din agricultura, industrie, servicii, cercetare, etc.

 

Mai tineti minte anii ’70? Fie din cele traite, fie din cele auzite? Ei bine, anii ’70 nu au fost niste ani prea grei din punct de vedere economic(las aici la o parte faptul ca nu exista o presa libera, era cenzura in toate domeniile, nu era democratie, etc). Dar ca nivel de trai, anii ’80 nu au fost niste ani foarte rai. In acea perioada, Romania s-a imprumutat extern, iar banii imprumutati au fost investiti in fabrici, in sisteme de irigatii, in blocuri, spitale etc. Fireste, se poate spune(si pe buna dreptate) ca o mare parte din acei bani au fost investiti destul de prost. Desi, paote, cei mai multi milionari romani sunt astazi milionari datorita faptului ca au mostenit(adica au primit pe 2 lei) o parte din acele investitii. Nu cred ca e cazul sa dau nume….caci cred ca fiecare cunoaste asemenea milionari.

Apoi au venit anii ’80. Amintesc aici ca pana in anul 1983, Romania acumulase o datorie de putin peste 10 miliarde de dolari(totusi, cu mentiunea ca pe atunci, dolarul era dolar, adica era mult mai puternic decat este astazi).

Stim cu totii ce greutati a indurat poporul roman in anii ’80 pentru a plati acele datorii. Foamete, frig, intuneric, etc… Si atunci, repet, datoriile fusesera facute nu pentru a consuma, ci pentru a investi.

 

Acum avem o datorie publica cam de 5 ori mai mare decat in 1983; la care mai putem adauga si datoria neta a sectorului privat(atat persoane fizice cat si juridice).

Bani care au fost cu totii cheltuiti pe consum si nicidecum pe investitii.
La aceaste sume, as mai adauga si banii incasati de statul roman prin privatizarea activelor statului(fabrici, spatii comerciale, resurse naturale, etc). Bani care iarasi au fost consumati. (E drept, poate o parte din acesti bani or mai fi totusi prin niste conturi bancare prin Elvetia…).

 

Si asta in conditiile in care in acesti 20 de ani(in care desi ne-am imprumutat enorm) nu am investit mai nimic. Investitiile statului in aceste doua decenii fiind foarte mici : cale ferata nimic, impadurire nimic, autostrazi destul de slabut, diguri la fel…

Si nici in legatura cu sectorul privat sa nu ne amagim ca ar fi investit mare lucru in Romania. In general investitiile straine au fost de fapt investitii facute in spatii comerciale si in banci. In mall-uri, hypermarket-uri, etc. Nu in unitati productive ci in unitati economice menite a mari doar consumul. Lucru care atrage dupa sine si o economisere neta mai mica. Caci cazuri precum Nokia de la Cluj sunt destul de rare.

 

Asa ca daca in anii ’70 banii imrumutati si care au fost investiti au avut si menirea de a creste veniturile, nu putem spune acelasi lucru despre banii imprumutati in ultimii 20 de ani. Caci daca vom face o comparatie intre productia industriala din anii ’80 si anii ’60, va fi o mare diferenta in favoarea anilor ’80. la fel si in cazul infrastructurii rutiere feroviare, sanitare, etc; la fel in cazul agriculturii.

Iar daca facem o comparatie intre productia industriala sau agricolo, nu prea a castigat mare lucru Romania in 2011 fata de acum 20 de ani. La fel si infrastructura si cu turismul si mai cu orice.

 

Asadar, consider ca ne asteapta un viitor destul de sumbru. Chiar daca romanul se va zbate sa munceasca mai mult, banii ii va plati pe creditele facute in anii precedenti. Iar pentru statul roman la fel, va fi destul de greu sa isi echilibreze bugetul in conditiile in care datoria tot creste si automat cresc si dobanzile. Ca sa nu mai vorbesc de momentul in care se va hotari si plata principalului.

Economisind net negativ, vom fi stangaci(ca sa nu zic handicapati) la capitolul investitii.

In timp ce altii vor investi in cercetare, in noi mijloace de productie, marindu-si astfel productivitatea muncii, noi nu o vom putea face, caci nu vor exista banii pentru investitii.

In timp ce toti isi vor imbunatati infrastructura, noi n-o vom putea face, tot din cauza datoriilor din anii trecuti.

Adica, in timp ce toti se vor dezvolta, Romania va ramane pe loc, sau va avea probabil o rata de crestere mult sub media celorlalti.

Prognozele pentru care nu va voi vota

Septembrie 21, 2010

Iata ce ne anunta Comisia Nationala de Prognoza, referitor la unii dintre cei mai importanti indicatori macroeconomici :

–         PIB : in 2011, PIB-ul va creste cu 1,5% ; in 2012 cu 3,9%, iar in 2013 cu 4,5%.

–         Cursul valutar : pentru 2011, euro/ron 4,21; in 2012 4,18, in 2013 4,16 iar in 2014 de 4,13.

–         Salariul mediu net : in 2011 1.772(in crestere fata de 2010), in 2012 – 1.546, in 2013 – 1.622 iar in 2014 – 1.697 de lei.

–         Rata inflatiei : pentru 2010, CNP anticipeaza o inflatie de 7,9%, in 2011 – 3,2%, in 2012 – 3%, in 2013 – 2.8%, iar in 2014 cica vom avea o inflatie de 2,5%.

Cu alte cuvinte, toti indicatorii macro prognozati de Prognoza sunt mai mult decat buni. PIB-ul va creste din ce in ce mai accelerat, leul se va aprecia in raport cu euro din ce in ce mai puternic, salariul mediu net(atat nominal cat si real) va creste si el din ce in ce mai mut, iar inflatia va lovi an de an minimile istorice(cel putin a istoriei postdecembriste).

Personal eu vad lucrurile taman pe dos fata de cum le prognozeaza CNP. Vad un PIB in cadere an de an, un salariu net(cel putin un salariu real) in scadere, vad un leu care se va deprecia puternic fata de euro si bineinteles o inflatie mult mai ridicata decat cea prognozata de CNP.

Bineinteles, nimeni nu poate prognoza(sau « ghici » mai bine spus in cazul CNP) evolutia exacta a acestor indicatori. Suntem cu totii oameni si putem gresi ; sau pot aparea elemente cu totul imprevizibile, extraordinare. Dar cred ca macar directia trebuie prognozata corect. Nu cum au facut domnii de la Prognoza in 2009 sau 2010 cand au gafat rau de tot. Cand in loc de dezastru economic ei vedeau cresteri spectaculoase.

Daca voi avea eu dreptate in previziuni sau daca CNP-ul va fi cel ce o va ghici, ramane de vazut. Doar timpul ne va putea arata. Insa consider ca pentru anii 2009 si 2010 acesti oameni nu si-au meritat deloc banii primiti. Ori daca si acum o vor da in bara rau de tot, de ce anume mai platim cu bani grei acesti oameni ? Cand ei nu doar ca sunt nefolositori, dar ne mai si incurca in planurile.

Sarim de la prognozele nerealiste(cel putin in viziunea mea) la clasa politica. Si la legatura dintre ele.

Desi pana la alegerile prezidentiale din 2009 il tot criticam pe Basescu, odata inceput cel de-al doilea mandat, am considerat ca presedintele s-a schimbat. Ca a devenit mai responsabil. Ca nu se mai duce sa danseze toata ziua cu « poporul », ca nu se mai duce toata ziua la sarbatorile campenesti(sambra oilor, ziua dudelor sau alte prilejuri de a ne arata ca este si el om ca si noi ceilalti potentiali votanti, cu scopul foarte clar de a mai ciupi cate un vot). Ba chiar in politica propriu-zisa a devenit mai echilibrat. De la « Romania nu va fi lovita de recesiune », Basescu a fost poate cel mai realist dintre politicienii romani in a privi gravitatea crizei economice. Si nu doar cu vorbe, a trecut chiar si la fapte. Fapte de multi hulite, dar sanatoase.

Gata cu laudele. Sa vedem si cealalta fata a guvernantilor. Mai tineti minte lunile martie-aprilie 2010 ? Cand guvernantii ne tot anuntau(asemeni intregului an 2009 de altfel) ca « se vad mugurii revenirii economice » ? Cand ne anuntau ca lucrurile proaste din economie si-au atins apogeul si ca de acum(adica din martie-aprilie 2009) vom incepe revenirea ? Il mai tineti minte pe domnul Videanu care ne tot repeta ca incepand cu a doua jumatate a anului 2010 economia Romaniei va schimba lautra V-eului ?

Ei bine, eu unul tin minte si probabil ca mult timp de-aici in colo nu voi uita aceste afirmatii. Cum de altfel nu voi uita nici recomandarile facute de un alt prim-ministru de a ne cumpara case in America, ba chiar spunandu-ne ca Romania va beneficia de pe urma crizei. Cum de altfe voi tine minte pentru mult timp si cei 20.000 de euro(miza crescand apoi la 25.000) promisi de un presedinte al Senatului(candidat pentru presedentia Romaniei) pentru capsunarii intorsi in tara.

Si la fel de bine tin minte si ce spuneam inca de atunci. De cand guvernantii se repezeau in a prevesti inceputul urmatorului ciclu de crestere economica. Si spuneam asa : « Oameni buni, dragii mei citiitori, ascultati-i pe guvernanti. Luati-va dupa ei. Dar daca va mint cu nerusinare cereti-le demisia. Ei ne spun ca avem toate premisele sa traim bine in 2010. Dar daca nu va fi asa, daca somajul va creste, daca economia va scadea(repet in conditiile in care avem toate sansele, caci asa ni se zice) haideti sa le cerem demisia. Caci e clar ca ei sunt responsabilii. Demisia de onoare domnule Boc. Si fara a mai forma un alt guvern Boc…5. ».

Va reamintesc domnilor guvernanti, intr-o tara normala firmele private iau de bune datele publicate de Comisia Nationala de Prognoza. Isi fac calcule in functie de aceste date si actioneaza in consecinta. Ba mai mult, bugetul tarii pleaca de la aceste date. Iar daca dati date aiurea ? Asa cum ati facut-o in 2009 si 2010 ? Sau asa cum o faceti si acum(in opinia mea) ? Pai atunci iese totul praf ! Praf pe care noi romanii il vom plati…

Ba iata si o alta mare problema pe care o ridicati venind cu aceste date scoase din burta : pai cand voi prognozati numai lapte si miere(crestere PIB, crestere de salarii, scadere a inflatiei, somaj in scadere, intarirea leului fata de moneda de referinta,etc) nu e normal ca oamenii sa va ceara mai mult ? Adica pensionarii sau bugetarii ? Ba da, este foarte normal. Si asta v-o spune unul dintre cei ce a salutat reducerea salariilor bugetarilor si unul care militeaza pentru impozitarea(dar graduala) a pensiilor.

Ei bine, daca voi ne-ati tot spus ca daca lucrurile ar merge normal, noi ne-am reveni economic si iata ca nu ne-am revenit….daca voi ne spuneti in continuare ca de peste 3 luni lucrurile vor merge mai bine iar ele vor merge tot mai rau…eu cum sa va votez ? Nu cumva logica spune ca voi sunteti de vina pentru ca noi o ducem mai rau ? Caci aici nu opozitia ci tocmai dvs domnilor guvernanti ne-ati prevestit bunastarea.

Ei bine, votul meu nu il veti avea !

De la miraj la criza economica. Cum am ajuns aici si cine va suferi cel mai mult

Iunie 30, 2010

Criza economica este inca la inceput de drum…

Pentru a intelege ce ne rezerva viitorul din punct de vedere economic(si nu numai, intru-cat economicul influenteaza politicul si socialul) trebuie inainte de toate sa intelegem trecutul. Sa intelegem cum a ajuns economia Romaniei sa creasca, sa “duduie” si sa o ducem de minune; mai bine ca nicicand.

In perioada 2004-2008(in 2008 fiind practic un dezmat generalizat) Romania a trait pe imprumut. Sa vedem asadar cum au influentat aceste imprumuturi economia Romaniei. Caci atentie, aceste imprumuturi nu au fost facute pentru investitii in infrastructura, pentru investitii in retehnologizarea mijloacelor de productie, pentru investitii reale in calificarea personalului. Nicidecum. Banii au mers cu totii in consum. Consum care bineinteles genereaza pe termen scurt crestere economica, dar pe termen lung…poate duce la dezastru.

Sa incerc sa arat practic cum a functionat acest consum care a facut ca economia tarii sa “duduie”.

Presupunem ca statul se imprumuta cu 100 de lei ca sa ii mareasca cu aceiasi suma salariul unui bugetar. Ei bine, din aceasta operatie banala, PIB-ul tarii creste instantaneu cu 100 de lei. Indiferent de modul de calcul al PIB(acesti 100 de lei reprezentand atat salarii care intra in componenta PIB cat si valoare adaugata, luand formula de calcul a PIB-ului ca suma din valoare adaugata). Apoi, bugetarul respectiv, automat va consuma mai mult cu 100 de lei. Sa presupunem ca isi cumpara un tricou “Made in China” in valoare de 100 de lei, la pret de import de 40 de lei. Caci cam asta a fost si este inca realitatea… In momentul respectiv, PIB-ul tarii mai creste cu inca 60 de lei. Comerciantul obtinand astfel un castig de 60 de lei. Acesti bani, bineinteles se distribuie in profitul comerciantului, in salariile angajatilor, in plati cu chiria, cu dobanda, sub forma de taxe catre buget, etc. Dar oricare ar fi distribuirea acestor bani, in piata(in consum) vor mai intra inca 60 de lei. Cu acesti 60 de lei in plus presupunem ca se cumpara un o pereche de pantofi fabricata tot intr-o alta tara, la pret de import de 30 de lei. In momentul respectiv, PIB-ul tarii mai creste cu inca 30 de lei. Care, dupa algoritmul prezentat mai sus intra iarasi in consum. Cu acesti 30 de lei se cumpara o veioza fabricata fireste si ea tot in alta tara, la pret de import de 15 lei. Iarasi inregistram o crestere a PIB-ului de 15 lei. Care iarasi vor intra in consum. Cu acesti 15 lei se duce persoana respectiva sa se tunda. Daca nu ar fi existat acesti bani in economie, nefiind presiune pe cerere, in loc sa se plateasca 15 lei pentru un tuns s-ar fi platit sa zicem(si sunt optimist) 10 lei. Deci, fara imprumutul respectiv, in loc ca tunsul sa aduca 10 lei la PIB, acum va aduce 15 lei. Algoritmul poate continua

Iata deci cum de la un imprumut de 100 de lei facut de Guvern, PIB-ul Romaniei creste cu mai bine de 300 de lei. Fara a se produce un ac.

Dar imprumuturile nu au fost doar din partea statului. Am avut de-a face, ba chiar la cote si mai inalte cu imprumuturi neguvernamentale. Asa ca sa continuam scenariul de mai sus :

Ziceam ca datorita(sau din cauza, cum vreti sa ziceti) imprumuturilor guvernamentale care au mers in plati de salarii si de pensii, care in final au intrat in consum, vor avea de munca si vanzatorul de camasi, si cel de veioze si de pantofi, dar si statul va incasa mai multi bani(TVA, taxe vamale, impozit pe salarii, pe profit, etc). Avamd astfel venituri si dandu-se liber la credite, sa presupunem ca vanzatorul de camasi face un credit de 30.000 de lei pentru a-si renova casa. Cum in Romania, depozitele erau mai mici cu o treime decat creditele acordate, reise clar ca din cei 30.000, 10.000 de lei proveneau din alta parte, nu din Romania. Acesti bani erau destinati pentru achizitia de gresie si chiuvete turcesti si de mobila italieneasca. La un pret total de import de 7.000 de lei sa zicem. Iata deci ca PIB-ul inregistreaza in plus, datorita imprumutul neguvernamental(din care in medie o treime erau bani imprumutati de banci de la bancile mama din strainatate) inca 3000 de lei. Bani care iarasi se intorc in consum, se plimba de la un agent economic la altul, marind suplimentar PIB-ul.

Asadar, de la imprumutul statului si de la cel facut de comerciantul de camasi aveau de munca si aduceau crestere a PIB-ului si comerciantii de camasi, veioze si pantofi, si frizerul, si banca, si importartatorul de mobila si de chiuvete. De la acel imprumut guvernamental si de la cel guvernamental(dar care nu s-ar fi realizat daca bugetarii si pensionarii ar fi fost platiti fara a se recurge la imprumutur), PIB-ul Romaniei a sporit enorm.

Fireste, banii au fost imprumutati, nu dati de pomana. Iar in momentul restituirii banilor spirala de crestere prezentata mai sus va fi exact pe dos. Va fi o spirala de descrestere, fara a mai putea fi controlata.

Cand statul va fi obligat sa isi plateasca datoriile, va recurge la micsorarea salariilor bugetarilor(ceea ce a si inceput sa o faca). Acestia vor consuma mai putin, fireste. Consumand mai putin, si prestatorii de servicii de la care cumpara produsele vor vinde mai putin. Iar veniturile acestora se vor ajusta si ele pe masura. Ajustandu-se veniturile acestora, automat vor consuma si ei mai putin. Scazand deci per ansamblu veniturile, nici creditele neguvernamentale nu vor mai putea fi la valoarea din trecut. Ba chiar cel ce si-a renovat casa isi va plati luna de luna rata la creditul contractat in trecut. Si in loc ca banii sa ajunga in piata, in consum, acesti vor fi virati bancii. Banca care ii va returna bancii mama.

Iar daca mai punem in calcul si dobanziile…treburile stau si mai rau…Si asta va dura mult…nicidecum un an sau doi. Iar la mirajul din 2008 nu ne vom mai intoarce poate chiar chiar nici in 20 de ani.

Daca in 4-5 ani PIB-ul Romaniei a crescut de 3 ori, acest lucru se datoreaza exclusiv consumului. Consum care s-a facut pe datorie. Nicidecum productiei. Ca daca ne uitam atent in toata aceasta perioada, nici productia industriala si nici productivitatea muncii din industrie nu prea au crescut. Iar de agricultura ce sa mai zic… Tot un dezastru a ramas… Am ajuns ca dintr-o tara cu potential agricol bun sa importam cam de toate. Unii vorbesc chiar ca am importa 70% din alimente. Doar serviciile au explodat. Au explodat ca Romania a baltit de bani, de bani imprumutati. Care, repet au mers in consum fie de servicii prestate la suprapret(poate chiar la un pret dublu fata de o situatie normala), fie in consum de bunuri materiale, in marea lor majoritate importate. Adica dand de munca comerciantilor(serviciilor), comercianti care au pus niste adaosuri comerciale mai mult decat mari.

De unde, logic – sectorul serviciilor va inregistra si cea mai mare cadere.

Tot cea mai mare cadere se va inregistra in localitatile care erau beneficiare nete de bani de la buget(adica contributiile catre bugetul de stat erau mai mici decat banii veniti dinspre buget). Iar din acest punct de vedere, Bucurestiul este de departe campion.

Asa ca bucurestenii, care pana acum au resimtit cel mai putin efectele crizei, o vor simti cel mai mult. Caci in Bucuresti sunt si cei mai multi si cei mai bine platiti bugetari(carora le va scadea salariul cu 25%) si tot in Bucuresti, economia e aproape in exclusivitate reprezentata de sectorul serviciilor.

„Felicitarile” mele Curtii Constitutionale

Iunie 25, 2010

Eu habar nu am cunostinte despre drept. Nu cunosc legi, nu am citit Constitutia si sa fiu sincer nici nu prea ma intereseaza. Dar pot aprecia daca unele decizii au sau nu au bun simt sau rationalitate.  Macar bunul simt elementar.

Ni se tot spune intr-una de catre o gramada de oameni(pe care ma chinui sa nu-i etichetez) mai mult sau mai putini afiliati politic ca dreptul la pensie este ca dreptul la proprietate. Ca vezi Doamne, daca ti se taie din pensie e acelasi lucru ca si cand ti s-ar nationaliza o camera din apartamentul personal.

Foarte aberant!!! Pensia este o proprietate, asta e clar. Dar nu si valoarea ei. Pai mi-a dat mie statul cate o camera in plus la apartament? Mi-a dat mie statul mai multi bani pe apartament an de an? Bineinteles ca nu. In schimb pensiile au tot crescut. In 2007 si 2008 a fost o petrecere continua pe seama majorarii pensiilor. Petrecere care ne va face de petrecanie peste un timp. Si atentie- momentul nu este foarte indepartat.

Peste tot aud “vai saracii pensionari…”. Haideti sa vedem daca este chiar asa :

Pensia medie este de 730 de lei.

Salariul mediu este de 1300 de lei(cu trend clar descendent, inclusiv dupa reducerea salariilor din mediul public). Adica, intr-o familie cu 2 salariati cu salariu mediu pe economie si cu 2 copii, veniturile insumate sunt de 2600 de lei. Adica de 650 de lei/persoana. Ori dupa toate regulile matematice, 650<730. Pai de ce atunci “vai saracii pensionari” cand copiii si nepotii lor o duc mai prost.

Acum sa vedem ce impact are decizia Curtii Constitutionale :

Piata a reactionat grozav(in sensul rau, fireste) : leul s-a depreciat pana la minimul acestui an, iar bursa a inregistrat pierderi masive. BET-ul a coborat cu aproape 5%, iar BET-FI-ul cu peste 7%.

Un alt impact si mai rau va fi accesul mult mai greu la imprumuturile de pe pietele externe. Adica costul imprumutul va creste.Imprumuturi de care, din pacate vom avea nevoie ca de aer ca sa sustinem acest deficit bugetar imens. Deficit bugetar care va fi si mai mare din cauza deciziei CC.

Vreau sa mai adaug ca, desi decizia CC vine sa intareasca statutul financiar al pensionarilor, consider ca este primul pas in privinta defintarii pensiilor de stat. Pensii de stat care au ajuns aproape un fel de joc piramidal, deocamdata platite din alti bani. Cand nu vor mai fi bani, balonul va bubui. Asa ca tineri de 25-30-40 sau chiar 50 de ani…nu fiti siguri ca veti mai primii pensie nici pe jumate fata de cat primesc actualii pensionari. In schimb, veti plati intr-una pentru datoriile acumulate, inclusiv pentru sustinerea acestor pensii.

Caci nici legile, nici deciziile CC nu creaza bani!   

A nu se intelege ca pensionarii o duc de minune, ca au tot ce le trebuie. Dar asta este economia Romaniei, astea sunt posibilitatile. Ori Fondul de pensii este oricum deficitar. Iar odata cu scaderea economiei, cu scaderea salariilor(cel putin cele anuntate din randul bugetarilor), odata cu cresterea somajului – Fondul de pensii va incasa si mai putini bani. Deci deficitul va creste si mai mult.

Apropos, in prima lectie a manualului de economie de liceu se spune clar : resursele sunt limitate iar nevoile sunt nelimitate.

Hulirea FMI-ului

Aprilie 16, 2010

Anii 2000-2005 au fost ani de crestere economica frumoasa, sanatoasa, cresterea economica bazandu-se in special pe cresterea exporturilor.  Dupa 2005 in colo, dar mai cu seama dupa 2007(o data cu apropierea alegerilor) anumiti indicatori macroeconomici s-au deteriorat foarte mult; e vorba despre deficitul de cont curent si deficitul bugetar. Adica in Romania se traia foarte bine dar pe banii(pe finantarea) altora; pe banii economisiti net in alte tari si pe datorie a statului. Datorie care, desi mostenita la un nivel scazut, a inceput sa urce cu repeziciune.

Statul roman in general se imprumuta pe scadente scurte. Din cate stiu eu, nici nu exista titluri de stat cu scadenta la 10 ani, sau mai mare de 10 ani. Ei bine, in primavara si toamna lui 2009 trebuia sa fi platit o parte din datoria contractata(dinainte). Cum statul mergea in continuare, ba chiar si mai accentuat pe deficit bugetar, ia banii de unde nu-s. Asa ca singura varianta era sa rostogolim datoria. Asta nu incape indoiala; altfel am fi intrat in incapacitate de plata. Si ce alternative am mai fi avut ?

1)                          Puteam emite eurobonduri, da. Dar pretul(dobanda) ar fi fost mult mai mare decat cea de la FMI.

2)                          Puteam emite titluri de stat. Dar asta ar fi fost catastrofal. In primul rand, pretul(dobanda) era mult mai mare. Iar in al doilea rand, lichiditatea din piata ar fi fost absorbita intru totul de catre stat; in dauna persoanelor fizice si a firmelor private. Imaginati-va ca voi sunteti banci(sau camatari J ). Cui i-ati da bani cu imprumut(mai ales acum in perioada de criza)? Mie – are risc sa raman somer; firmelor – care risca oricand sa dea faliment sau oricum sa isi inrautateasca situatiile financiare; sau statului roman, care este mult mai sigur decat noi toti? Asa s-ar fi ajuns ca toti, dar absolut toti banii de pe piata sa fie atrasi de catre stat. Iar banii, foarte putinii pe care bancile i-ar fi dat imprumut spre economia privata ar fi fost foarte-foarte scumpi. Imaginati-va doar ce s-ar fi intamplat in lipsa creditarii sectorului privat…

Asa ca, astept contestatarii acorduluui cu Fondul sa vina cu alte variante; pe care le considera ei mai bune. Amintind aici clar faptul ca Romania trebuia neaparat sa se imprumute cu niste bani pentru a-si face fata datoriilor. Amintesc aici si ca initial, domnul Basescu respingea vehement orice acord cu FMI-ul, iar ceea ce m-as fi asteptat sa o vad la Vadim : “Romania nu sta in genunchi in fata Fondului Monetar International”…am vazut-o… la altcineva….

Principalele motive pentru care lumea a intrat in criza sunt : minciuna, promisiunile nerealiste, ajutoarele sociale(citeste pomeni electorale), bunastarea pe datorie, coruptia. Ori nici pe la noi nu au lipsit aceste trasaturi. 

Imi amintesc  de anul 2008, cand economia “duduia” si ne indreaptam spre a deveni…nici mai mult nici mai putin de “a 7-a putere economica europeana”. Lucrurile nu stateau nici pe departe asa. Desi cu o crestere economica frumoasa, am terminat anul cu un deficit bugetar de peste 5% si cu un deficit de cont curent de peste 14%. Amintesc aici ca, in noiembrie 2008, domnul Vosganian facea a 3-a sau a 4-a rectificare bugetara(in alte tari se pedepseste legal depasirea a 2 rectificari bugetare pe an) pe un deficit bugetar de 2,7% din PIB. Ca sa terminam anul cu un deficit de 5,4% din PIB. Adica intr-o luna jumate am cheltuit cu miliarde(am dublat deficitul prognozat)? Ei bine, toate astea se platesc. Si se platesc cu sudoare… Credeti ca degeaba agentiile internationale de raiting catalogasera Romania drept o tara unde nu ar fi bine sa investesti? La categoria Junk(cica asta inseamna gunoi pe engleza…).

Apoi a venit guvernul Boc. Care, mosteniste un aparat bugetar supraincarcat, iar remuneratia bugetetarilor fiind si ea facuta cu salarii babane. Dar guvernul s-a angajat la niste lucruri frumoase. Prin vocea domnului Pogea ni se anunta o consolidare fiscala(deficit bugetar de 2,5%), o crestere economica, iar domnul Boc ne anunta fara pic de mustrari de constiinta cum ca anul 2009 va fi anul investitiilor publice in infrastructura.

Ghiciti(ca nu e greu) cum s-a terminat 2009? Cresterea economica a devenit descrestere(ba chiar printre cele mai mari descresteri economice din Uniunea Europeana); veniturile incasate la buget au scazut, in timp ce cheltuielile au crescut, asadar consolidarea fiscala s-a transformat de fapt intr-un deifcit bugetar si mai mare; iar investitiile publice au scazut fata de 2008…in timp ce cheltuielile cu personaul au crescut.  Aceasta este pe scurt zugravirea tabloului intregului an 2009. Dar cam la fel este pentru fiecare luna.

Ghiciti ce au facut polonezii, Polonia fiind singura tara din UE care nu a avut scadere economica in 2009. Ce-au facut polonezii si ce am facut noi ?

Pai polonezii au avut un deficit bugetar in 2003 de peste 6%. Iar pana in 2007 au redus deficitul pana la 2%. Adica de 3 ori!

Noi ce-am facut? Taman pe dos…Am luat un deficit bugetar de 1,2% pentru anul 2004 si l-am dus la 5,4% in 2008. Adica l-am crescut de mai bine de 3 ori!

Taman pe dos…

Polonezii au atras la greu fonduri NERAMBURSABILE de la UE. Noi ce-am facut ? Am contribuit  net la fondurilor europene. Deci, tot taman pe dos.

Asa ca, polonezii au facut consolidare fiscala in ultimii 6 ani. Deci au avut de unde sa dea stimulente fiscale. Noi insa nu. Noi in anii de boom ne-am vitejit pe dezmat bugetar.

Dar toate astea, mai devreme sau mai tarziu se platesc. Tot dezmatul(risipirea prin consum neglijand investitiile) de pe vremea domnilor Pogea sau Vosganian, ba chiar de dinainte…se plateste. Se plateste scump chiar. Asa am ajuns sa incheiem acest URIAS acord cu FMI.

Problema principala care se poate pune in privinta acestui acord cu FMI nu este motivul(caci l-am subliniat clar mai sus) ci ce am facut cu banii ? Adica nu cu acei bani cu care am rostogolit datoriile ci cu restul. Aici e marea problema. De ce nu am facut reforme; de ce am finantat in continuare si pe bani grei acest sistem bugetar supradimensionat? De ce nu am investit acesti bani in infrastructura? De ce nu bagat banii in programe serioase de recalificare profesionala. Astea ar trebui sa fie intrebarile.

Caci intrebarea de ce am facut acordul cu Fondul…are un raspuns foarte simplu. Pentru ca oricum undeva ne-am fi imprumutat, iar FMI-ul a fost cea mai ieftina alternativa.

Mai vad multi romani revoltati pe faptul ca FMI-ul ne spune oarecum ce sa facem. Si nu inteleg aceasta revolta. Ba chiar si pe guvernanti ii aud “facem asta pentru ca ne cere Fondul, nu pentru ca am dori noi”. De parca Fondul asta ar fi un Baubau, o sperietoare. Ar fi ceva rau intentionat.

Ce ne spune practic Fondul? Sa diminuam cheltuielile inutile, sa incercam pe cat posibil sa majoram veniturile(dar fara a afecte dezvoltarea) – deci, intr-un cuvant – sa ne echilibram situatia.

Puneti-va iarasi in postura de banca. Voi i-ati da credit cuiva lenes, care se trezeste tarziu, nu prea munceste, dar in schimb le are cu bautura si cu jocurile de noroc? Sau i-ati pune dinainte niste conditii : “ma baiatule, iti dau banii, dar mai lasa si tu ruleta aia, mai lasa alcoolul si pune mana si pe munca ca altfel nu merge”.

Ei bine, de ani de zile, Romania este betivul de mai sus, dar care a trait regeste imprumutandu-se la vecini. Acum insa i-a venit scadenta la unele datorii si a apelat la FMI.

Ce ma deranjeaza cel mai rau este ura cu care romanii privesc aceasta institutie internationala. Cuvintele urate, ba chiar injuraturile pe care romanii le arunca cand aud de FMI. Si ganditi-va la ceva…inca suntem finantati de FMI. Ia ganditi-va…cand vom incepe sa platim… Sper sa nu ma alerge lumea atunci pentru cele scrise azi aici J

Dar chiar si eu sunt curios cum voi reactiona atunci, la cald J  Caci, cu siguranta o sa fie ca dracu de nasol. Eu am 23 de ani… Probabil ca si copiii mei(pe care nu ii am  ) vor fi nevoiti sa plateasca aceste imense datorii.

Dar repet, nu FMI-ul si nici acordul cu FMI-ul nu se face cu nimic vinovat pentru faptul ca avem datorii uriase. De fapt, o parte din banii luati de la FMI(si de acesti bani spun pentru a nu stiu cata oara  – erau imperativ necesari) erau pentru a rostogoli datoria. Datorie facuta cu mult inainte de acordul cu Fondul.

Romani, nu mai injurati Fondul Monetar International. Nu mai injurati imrpumutul nostr la ei. Injurati motivele care au dus la acest acord!

Iar faptul cel mai trist e ca noi nu reusim o data sa ne echilibram. Consumam in continuare cu mult mai mult decat producem, rostogoloind datoriile si facand datorii noi, uriase. Fara a face mai nimic cu adevarat folositor din acesti bani. Datoria publica tot creste, tot creste, tot creste. Pana unde oare ? Atentie, desi inca datoria publica e mult sub media Ue…in ritmul asta, Grecia nu e departe!

Un deziderat : somajul scazut

Martie 21, 2010

Vorbeam in articolul anterior despre deziderate. Cel mai mare mi se pare cel al scaderii somajului. Aici e o suma de prostie, incultura economica si de distorsionare a adevarului. Suma cu care clasa politica ne-a cam obisnuit.

Scriam inca din 11 decembrie 2009 cum ca somajul va fi marea problema Romaniei anului 2010(si nu numai2010). https://octaraduro.wordpress.com/2009/12/11/marea-problema-a-lui-2010-somajul/

Domnul Boc si cu ai sai guvernanti fac bugetul pentru 2010 pe idea cum ca somajul va scadea. Adica net, se vor crea locuri de munca. Rog si eu pe cineva sa imi zica unde anume ar putea fi create aceste locuri de munca. Caci, la stat nu ar fi deloc potrivit. Ba chiar si ei promit ca vor incepe sa dea afara.

Vreau sa spun clar ca eu nu cred ca anul 2010 va aduce crestere eonomica. Dar sa presupunem aceasta minciuna ca fiind adevarata. Chiar inghitind aceasta minciuna, piata muncii nu se va redresa imediat. Suntem deja in martie, iar semnele revenirii economice nu se vad deloc; ba din contra. Dar repet, si daca din aprilie s-ar vedea semne bune in economie, somajul nu va scadea. SOMAJUL ESTE UN INDICATOR ECONOMIC INTARZIAT.

Asta sa zic ca e prostia si incultura economica a guvernantilor. Care este mai bine explicata in articolul al carui link l-am afisat mai sus.

Sa vedem acum distorsionarea adevarului. Aici e si mai revoltator.

Cum se calculeaza rata somajului ? Ca procent al cetatenilor majori care nu au de lucru(bineinteles excluzandu-i pe handicapati, pe debililii mintali, etc). Adica, matematic ca raport intre cei ce nu au unde muncii si populatia activa.

Cum bine explica Radu Soviani, in statisticile noastre, populatia activa este aproximativ la fel(de fapt chiar un pic mai mare) cu cea din anul 2003. Ori asta este de-a dreptul imposibil. Ce s-a intamplat intre timp? Romanii au primit acceptul de a putea calatori si lucra in tarile membre UE. Ori numai in Italia sau Spania au plecat 1.600.000 de romani. Asta oficial, conform statisticilor spaniole si italiene. Daca e sa ii punem in calcul si pe cei ce nu apar in statistici, numarul ar fi cu mult mai mare. Si sa fie clar : in Spania si Italia nu au plecat prescolari si nici pensionari. Au plecat tocmai acei romani care alcatuiau populatia activa a Romaniei. Adica, in fractia de calcul a somajului, numitorul scade cu…sa zicem cu 1.600.000. In realitate, scaderea este si mai mare. Ori, matematic – un numitor mai mic – inseamna un rezultat mai mare. Adica un somaj mai mare.  

Sau crede cineva ca un roman sta cu un picior in Barlad si unul la Napoli? Sau cu un picior in Reghin si altul in Madrid?

Se vede clar ca aici e vorba despre distorsionarea adevarului. Ca sa dea bine la cifre.

Nu am trait vremurile de pana-n ’89. Dar imi imaginez o disctie intre tovarasi :

–         Cat a fost productia la hectar?

–         A fost de 5 tone

–         Pai atunci, pentru propaganda hai sa zicem ca a fost de 7 tone

Nimic nu s-a schimbat. Cand il faceam “tovaras” pe Boc mai de graba ma refeream la aceste aspecte. Nu neaparat la trecutul sau de tanar activist de partid. Ma refeream la mentalitate

Asta este DISTORSIONAREA ADEVARULUI. Adica MINCIUNA.

O alta situatie care infrumuseteaza cifra somajului, de data asta nemaifiind vorba despre minciuni, este de factura structurala.

Nu stiu cu exactitate cum este in alte tari, insa consier ca o tara normala nu ar trebui sa aibe atatea anormalitati structurale. Si anume :

1)      In Romania oricine, dar absolut oricine care ia BAC-ul se poate duce la facultate. Eu nu cunosc persoane, fosti colegi, etc care sa nu fi urmat o faculate. Desi cu tabla inmultirii nestiuta, fara a stii sa desparta un cuvant in silabe sau a stii ce varf muntos este cel mai inalt din Romania(si pe cuvant de onoare daca exagerez)…”facultatile” private, primesc, pe baza de dosar pe oricine. Absolut oricine. Si cum facultatea este azi o moda, toata lumea devine student. Ba apoi, devine si masterand. Ori intr-o tara normala, ar trebui sa fie criterii de selectie pentru admiterea la facultate. Adica sa nu intre chiar oricine. Ei bine, dintre acesti studenti si masteranzi, multi sunt in cautarea unui loc de munca. Normal, fiind inca in sistemul de invatamant, ei nu apar in statistici ca someri. Dar practic sunt. Caci sunt persoane in cautarea unui loc de munca…care de fapt nu fac studii. Doar “facultati” gen Spiru, gen Brancoveanu, Romano-Americana, etc.

2)      In Romania sunt largi categorii sociale care se pensioneaza la 40-45 de ani. Ma refer aici in primul rand laprivilegiatii din armata si din politie. Sa nu imi zica mie cineva ca un politist nu poate patrula intr-un Logan si la 55 de ani. Hai sa fim seriosi. Adica muncitorul de pe santier lucreaza, urcat pe schele la varsta de 60 de ani…iar politistul nu poate patrula la 55 ? Hm… Ei bine, daca s-ar ridica varsta de pensionare pentru acesti privilegiati ai ultimilor 70 de ani…atunci automat numarul de someri ar fi mai ridicat. Dar asa…ei apar ca si pensionari… sau in retragere.

3)      Numarul ridicat al pensionarilor pe caz de boala este si el de-a dreptul nastrusnic. Este foarte limpede ca cei mai multi nu sunt suferinzi. Dau doar o spaga la doctor, iar apoi primesc o pensie. Ei apar in statistici ca pensionari; nicidecum ca someri.

4)      Numarul mare al pensionarilor iesiti la pensie anticipat. In ultimii ani, aceste cazuri au crescut foarte mult. La fel ca si mai sus, ei ar fi intrat tot in categoria somerilor

Ei bine, daca toti acestia ar fi fost someri – numaratorul fractiei ar fi crescut foarte mult. De unde si un rezultat mai mare.

Deci, cu un numarator mai mare si un numitor mai mic…rezultatul este micsorat foarte mult.

Cunoscand toate acestea, guvernantii nostri, prin vocea tovarasului Boc(si nu numai) vin cu laude cum ca in Romania, somajul este sub media somajului din Uniunea Europeana. Statistic, da. Este putin sub medie. Dar practic…

Dar si acest lucru este foarte usor de inteles. Si in nici un caz nu este meritul guvernului Boc. Este stiut faptul ca in Romania, criza a aparut decalata cam cu 6 luni fata de criza  majoritatii statelor din Uniune.

Asa ca, pentru a analiza performantele sau esecurile guvernului Boc, nu rata somajului este importanta. Caci repet, a si mostenit o rata mult mai scazuta. Ci importanta este dinamica ratei somajului. Si ma tem domnule Boc, ca, in perioada in care dumneavoastra ati guvernat, dinamica ratei somajului in Romania este mult peste media dinamicii ratei somajului din Uniunea Europeana.

Si inca ceva domnule Boc : Romania nu a disponibilizat bugetari. Toti somerii vin din mediul privat. Daca Romania ar fi disponibilizat bugetari care nu isi justifica munca si deci nici leafa…atunci somajul ar fi depasit(chiar si dupa calculele mincinoase ale dvs) media somajului din UE.

Ati facut un proiect de buget “exceptional” domnilor guvernanti. In care ne mintiti ca somajul va scadea in Romania in 2010. Puteti sa imi ziceti si mie ce sector al economiei romanesti ar putea crea net locuri de munca?

Felicitari tovarase Boc!

Martie 17, 2010

Scriam altadata cum ca Boc, spre deosebire de basescu, are ceva bun simt. Imi mentin afirmatia, insa constat pe zi ce trece ca domnul Boc(ca daca voi continua cu tovaras voi fi acuzat de rautate) a inceput sa se smechereasca. Sa iasa in fata ecranelor, sa vorbeasca lucruri pe care nu le cunoaste si sa le sustina cu atata ardoare. Bineinteles, e vorba despre faptele marete realizate.

Initial am vrut sa iau pe rand toate grandioasele realizari economice facute de guvern din ultimul an si sa le demontez rand pe rand. Am renuintat la idee, gandindu-ma ca orce om de bun simt realizeaza ca domnul Boc ori minte, ori spune jumatati de adevaruri, ori se lauda cu fapte realizate in alta ograda(BNR), ori se lauda ca ne-a hranit din imprumut. Totusi, special pentru simpatizantii lui Boc…am zis sa le enumar totusi. Poate-poate se vor convinge odata.

Vreau sa pornesc cu proiectul bugetului de stat pe 2010. Care nu doar ca e o porcarie(avand in el previziuni total fantasmagorice), dar are si menirea de a starni anumite categorii sociale. Voi explica imediat.

Inainte, incercand a fi cat mai echidistant dpdv politic, amintesc ca intr-adevar spatiul de manevra al guvernului Boc(I, II, III, IV) a fost intr-adevar extrem de mic. Criza internationala nu a fost oprita de Atlantic…apoi sa o opreasca Carpatii, asa cum sugerau acum vreo 2 ani anumiti lideri politici. Ba mai mult, criza internationala ne-a prins total descoperiti. S-a suprapus peste o criza interna deosebit demare(desi la prima vedere parea o euforie). Peste o economie care timp de 5 ani a crescut cu rate inalte, dar cu totul si cu totul artificia, nesustenabil. Peste o economie in care deficitul fiscal batea record dupa record. In care deficitul de cont curent crestea cu o iuteala iesita din comun. Peste o economie in care numarul bugetarilor sporea pe zi ce trece, fara a se simti vreo imbunatatire a calitatii serviciilor prestate de acestia. Peste o economie contributoare net la fondurile europene. Peste o economie ce crestea din consum, dar de provenienta externa…ba chiar si mai bine de jumate din alimentele de baza erau importate!  

Cum spuneam, cu un aparat bugetar foarte incarcat, cu un buget de asigurari sociale deficitar, cu o cota unica(care desi are si parti bune, a facut ca la capitolul ponderii incasari bugetare in PIB sa fim pe ultimul loc in UE) – spatiul de manevra era destul de ingust.

Dar de ce nu a venit domnul Boc sa ne spuna : “Fratilor, e rau. In situatii de criza, trebuie luate masuri de criza”. Anul electoral(caci asa am crezut initial, desi se pare ca m-am inselat) il facea sa promita marea cu sarea. Sa promita deficit bugetar de 2,5% si atentie – CRESTERE ECONOMICA. Cand de fapt PIB-ul a avut o contractie severa.

ATENTIE aici : Adica domnii Boc, Pogea, Videanu(dar si cate un PSD-ist cum ar fi Constantin Nita) ne explicau la inceputul lui 2009 ca Romania are toate premisele sa creasca economic. Rezultatul il stim cu totii? Cum ar trebui sa traduca un om normal, rational aceste intamplari? Dupa mine asa : “Chiar oficialii au spus ca avem conditii de a ne dezvolta. Dar, din moment ce conditii am avut, iar rezultatele au fost proaste – inseamna ca de vina sunt oficialii. Au fost niste prosti administratori”. Eu unul sa traduc. Si m-as bucura sa fie cat mai multi cei ce traduc asa. Chiar daca rezultatele alegerilor mi-au aratat ca  au fost majoritari cei ce au tradus astfel. Bun…sa presupunem  ca 2009 a fost an electoral(desi asta nu e o scuza).

Spuneam ca plec ca plec de la bugetul pe 2010. Ce ne zice el ? Doua lucruri vreau sa le sublinez : Ca 2010 ne va aduce crestere economica si somajul va scadea. Deziderate; nimic mai mult.

Dar sa fac o paranteza in care sa spun ce lucruri formidabile vedea domnul Boc, referitor la economia noastra :

–         stabilitatea cursurlui – asta e mai repede in ograda BNR-ului. Dar nici acolo nu sunt merite. Cu miliarde de euro imprumutati, e normal sa se mentina cursul. Ba daca ne uitam pe monedele vecine(ca de exemplu zlotul polonez) cred ca s-au comportat mai bine

–         somajul sub media UE… Asta e poveste de adormit copiii(voi explica de ce). Si plus de asta, dinamica somajului de cand domnul Boc este premier e mult peste media Uniunii

–         scaderea dobanzilor. De cand pana cand umbla(fie si indirect) guvernul la dobanzi? Ma rog, nu am pretentia ca domnul Boc sa inteleaga mecanismele…dar are consilieri care sa ii explice. Eu atat ii spun domnului Boc : daca guvernul sau nu s-ar fi imprumutat atatia bani, facand concurenta sectorului privat, dobanzile ar fi fost de mult mai mici

–         deficitul bugetar mentinut in limite controlabile. Asta e chiar bomba. Promiti 2,5%, rectifici la 4,1%; apoi la 6%, apoi la 7,3% si termini anul cu un deficit bugetar de 7,4%. Si sa te mai si lauzi? Plus de asta…e cel mai mare deficit bugetar din ultimii 10 ani. Asta da lauda, tovarase Boc….

–          cresterea exporturilor. Nu am datele sa verific. Insa stiu ca in 2009 exporturile s-au prabusit. Dar inca ceva, cu ce a stimulat guvernul pe exportatori? Caci pana acum se lauda ca leul nu a luat-o la vale. I-o spun si eu domnului Boc : un leu mai slab ridica exporturile. De fapt(desi Boc minte) leul s-a depreciat puternic in ultimele 14-15 luni. Ceea ce a contribuit la exporturi. Cum de altfel a contribuit si usoara redresare a tarilor unde exportam. Unde iarasi domnul Boc nu are nici un merit.

–          comenziile din industrie sunt incurajatoare. Nu zau? Pai si atunci de ce somajul creste zi de zi?

–          perspectivele de raitind imbunatatite. Corect. Ma bucur insa ca de data sta domnul Boc nu a mai confundat perspectivele cu raiting-ul.

–          cota unica de impozitare de 16%. Perfect. Nu e de mirare atunci de ce Romania are cel mai mic procent de incasari bugetare in PIB din toata Uniunea Europeana

–          terminarea a 42 de km de autostrada. Felicitari stimabile! In ritmul asta ajungem Albania

Doamne…ma bufneste rasul… Dar atentie nenea care anunta asta e prim-ministrul Romaniei…nu un actor de comedie. Asa ca e de plans!!!

Dar aceste laude mincinoase, dincolo de distorsionarea adevarului, au si un alt efect pervers, si anume intaratarea sindicatelor. Sindicate, care pe buna dreptate isi vor cere drepturile ce li se cuvin. “Adica cum? Economia duduie, somajul scade, exporturile cresc, etc si noua nu ne mariti salariile?”. Asa ca ATENTIE din nou : daca vom avea greve, o mare parte din vina o vor avea actualii oficiali. Care nu sunt de vina pentru ca nu au de unde sa ii plateasca, ci pentru proasta comunicare a datelor, pentru proasta lor intelegere.

Acelasi lucru il pot spune si despre revendicarile pensionarilor.

Eu spun de pe acum. Cresterea economica, dar mai cu seama scaderea somajului sunt 2 lucruri cu sanse atat de mici sa se intample…

PS : Oameni buni, dragii mei citiitori, ascultati-i pe guvernanti. Luati-va dupa ei. Dar daca va mint cu nerusinare cereti-le demisia. Ei ne spun ca avem toate premisele sa o traim bine in 2010. Dar daca nu va fi asa, daca somajul va creste, daca economia va scadea(repet in conditiile in care avem toate sansele, caci asa ni se zice) haideti sa le cerem demisia. Caci e clar ca ei sunt responsabilii. Demisia de onoare domnule Boc. Si fara a mai forma un alt guvern Boc…5.

Vanghelizarea Romaniei

Februarie 24, 2010

Desi Ponta a castigat sefia PSD-ului(lucru pe care il consider ca fiind un pas inainte pentru clasa politica romaneasca), la vicepresedinti, calitatea lasa mult de dorit. Intru-cat in ultimul timp am vorbit destul despre PSD si despre congresul acestora, nu mi-am propus sa discut si acum despre analiza congresului.

Vreau doar sa remarc un singur lucru. Lucru care este stiut de toata lumea si care de altfel era si prevazut de toata lumea : Marian Vanghelie este vicepresedinte. Pe locul 4, cu 667 de voturi.

Ori acest lucru nu mi se pare doar o rusine pentru “poporul PSD” ci chiar o rusine la adresa poporului roman! Popor care in procent de peste 30% a votat un partid condus printre altii de un astfel de individ precum Vanghelie… Deci nu numai ca toleram asa ceva; ba chiar votam. Ce-i drept nu pot afirma nici despre celelalte partide ca ar fi venit cu o oferta de oameni imaculati sau mari profesionisti. Dar, repet : indiferent de motive, daca o treime dintr-un popor voteaza un partid condus de acest Vanghelie, atunci poporul se face de ras.

Insa vanghelizarea(incompetenta) nu se rezuma in Romania doar la Secorul5 sau la Ferentari. Ea merge chiar pana in fruntea Guvernului. Unde Emil Boc, are tangente cu economia la fel cum am eu cu arhitectura. Reamintesc ca la intrebarea : “Daca consumul de creioane creste, ce se intampla cu pretul gumelor de sters”, domnul prim-ministru nu doar ca nu a stiut raspunsul, dar chiar era incapabil sa il priceapa. Sa nu zic de o fantezie mai recenta a acestuia, conform careia raiting-ul Romaniei ar fi fost ubrgreadat.

La Finante, despre domnul Vladescu nu pot sa imi formulez o parere concreta. Insa ce pot spune e ca de multe ori l-am auzi gafand pe teme economice. Sau propunand tot felul de bazaconii. Dar, desi inceputa de mult, vanghelizarea de la Finante a culminat cu numirea celebrilor consilieri(mari experti…), Andrei Gheorghe si Dan Bitman. Sa amintesc aici si de marele expert in macroeconomie, bancher de renume – Bogdan Olteanu…

Si cica in guvern ar trebui sa avem oameni priceputi la economie. Apropos, astept si eu 3 nume de mari economisti care au fost in guvernul Romaniei in ultimii 5 ani.

Nici la Parlament lucrurile nu stau mult mai bine. Cica, Parlamentul asta pe care partidele de opozitie il tot ridica in slavi(si nu e rau ca o fac), ar fi puterea legislativa. Conform principiilor lui Montesquieu, anuntate in urma cu aproape 300 de ani in urma. Adica, pe romaneste, Parlamentul asta face legi. Adica are nevoie in primul rand de juristi.

Sa luam camerele pe rand :

Senat :

Mircea Geoana, presedinte(PSD) – Nu are studii juridice.

Ion Toma(lider de grup PSD) – NU are studii juridice

Puiu Hasotti(lider de grup PNL) – NU are studii juridice.

Traian Constantin Igas(lider de grup PD) este ceva mai serios. Are in urma o facultate de drept. E un jurist adevarat… Jurist adevarat care nu a profesat o zi din viata lui o asemenea meserie. Jurist adevarat, care a absolvit o facultate NEACREDITATA. Facultatea anonima pe care a finalizat-o e acreditata abea din 2002. Cand domnul senator super pregatit din punct de vedere profesional avea nu mai putin de 35 de ani.

Camera Deputatilor :
Roberta Anastase, presedinte(PD) – NU are studii juridice

Viorel Hrebenciuc(lider de grup PSD) – NU are studii juridice

Mircea Toader(lider de grup PD) – NU are studii juridice

Calin Popescu Tariceanu(lider de grup PNL) – NU are studii juridice.

Arata ca in functii acced doar smecherii, doar cei supusi, doar cei ce dau bine pe televizor, sau vorba lui Dan Mihalache – secretarele(http://dmihalache.wordpress.com/2009/10/17/regresul-intelectual-al-politicii-romanesti/). Nicidecum competenta nu face parte din criteriile de selectie.
Ori acest lucru este un mic capitol din ceea ce numeste eu Criza Morala. Criza mult mai grava si mai amenintatoare decat criza economica.

Apropos de parlamentari, intreb fara a cunoaste raspunsul : Cati profesori universitari avem in Parmanet? Dar academicieni? Aici raspunsul este zero.

Nu cumva, pentru a pastra prestigiul Parlamentului(repet, atat de ridicat in slavi de partidele de opozitie) trebuie respectate minimele normel morale ? Ori situatia prezentata mai sus arata taman pe dos.

Dupa 6 luni de recesiune

Februarie 1, 2010

Acum fix 1 an aflam ca am intrat in ”re-ce-siu-ne”, asa cum silabisea presedinte(dar mult dupa intrarea in recesiune). Practic, in recesiune suntem de un an jumate, adica de 6 trimestre. Se pare ca am intrat in al saptelea.

Anul 2009 incepea tare. Cu masuri “anticriza”, desi oficial ni se spunea ca totul va fi bine. Ni se vorbea de crestere economica sau de deficit bugetar redus la jumate. Si domnul prim-ministru Emil Boc venea cu programe “anticriza”. Venea cu uimitoarea solutie de eliminare a cumulului salariu-pensie, venea cu eliminarea sporurilor, a “salariilor nesimtite”, cu reducerea cheltuielilor salariale, ni se vorbea despre legea salarizarii unice.

Acum incepe la fel de tare. Si azi ni se promite(prin Legea Bugetului) crestere economica. Ni se promite consolidare fiscala, dar fara a umbla nici la TVA si nici la cota unica. Ni se promite reducerea numarului de someri. Si nu asa, cu cu peste 50.000 de persoane. Va seamana cu inceputul anului 2009 ? Mie – da; izbitor de mult.

Masurile “anticriza” vin si ele in viteza mare. Taxa pe fast-food, plata CAS-ului pe drepturile de autor, eliminarea pensiilor speciale, disponibilizari in sectorul bugetar.

Sa le iau pe rand. Cu mentiunea ca nici una nu este o masura anticriza. Poate doar reducerea personalului inutil din administratie. In rest sunt doar masuri morale sau imorale; dar nu anticriza.

–         Taxa fast-food. Personal nu cunosc toate detaliile, nu stiu exact ce produse vor fi accizate si care nu; nu stiu in functie de ce vor fi accizate. Dar ca idee mi se pare una buna. Cat timp avem accize pe bere, de ce nu am avea si pe sucurile alea colorate si cu 0,0% fruct in ele ? Desi ambalajul e plin de tot soiul de fructe ?

–         CAS-ul pe drepturile de autor. Sunt convins ca nu se va aplica. Cum de altfel nu s-a aplicat nici eliminarea cumulului salariu-pensie in 2009. Caci, cei ce au salvat aparitia acestor masuri sunt aceiasi : artistii. Seamana deci?

–         Eliminarea pensiilor speciale. E clar ca aceasta masura face si economie mare(sute de milioane de euro/an); cum de altfel e clar ca un pensionar merita sa primeasca o pensie in functie de suma cu care a contribuit. Nu inteleg cum cineva de buna credinta nu poate intelege acest lucru. Desigur, grosul pensionarilor cu pensii speciale(eu le zic de lux) au scapat neatinsi. Nici militarii, nici politistii si nici securistii nu au pierdut un leu. Asadar iarasi am avut de a face doar cu vorbe in vant; neavand practic eliminate pensiile speciale. Va seamana “eliminarea pensiilor speciale” cu legea unica a salarizarii de anul trecut? Mie da.

–         Disponibilizarile din sectorul public. Bineinteles nimeni nu a facut nici un studiu privind cati bugetari si de unde anume ar trebui disponibilizati. Se arunca doar niste cifre, la fel ca anul trecut doar dupa ureche. Cum nici in 2009, nici anul acesta nu am vazut nici macar un singur studiu pe aceasta tema. In 2009 am facut disponibilizari – locurile vacante. In 2010 iarasi vom disponibiliza locuri vacante. Eu stiam ca disponibilizarile se refera la oameni, nu la posturi. Va seamana 2009 cu 2010? Mie da.

Practic, mie imi seamana al naibii de mult acesti doi ani.

Cum a inceput si cum a continuat 2009? Prin tot felul de promisiuni. Promisiuni care spuneau ca avem criza in spate, ca deja se vad semnele revenirii economice. Mi-l amintesc pe domnul Pogea cum explica ca “deja 36% din industria prelucratoare si-a revent”. Nu pot sa nu remarc asemanarea cu afirmatiile recente : “Se observa o revenire a exporturilor. Deja in luna noiembrie 2009 am exportat mai mult decat in noiembrie 2008”.

Asa ni se promite si acum. Ca vor mai dura cateva luni de criza, dar ca apoi vom incepe cresterea.

A naibii recesiune. Cat de repede se termina ea; fara nici o masura, fara nici un plan, fara nimic. Deja se anunta ca din a doua jumatate a anului vom avea parte de crestere; crestere care va continua ani de-a randul.

Intrebati insa de unde ar putea veni cresterea economica incep si balbaielile. Din agricultura, consum si exporturi.

–         Agricultura pare intr-adevar sa fi avut parte pana acum de conditii meteo favorabile. Dar stie cineva ce se va mai intampla pe parcurs? Si chiar daca nu, cat de mult contribuie agricultura la formarea PIB-ului?
 – Exporturile. E posibil ca, daca Occidentul sa inregistreze mici reveniri economicece, prin plusul de consum al acestora, sa exportam si noi ceva mai mult. Dar cresterile vor fi(daca vor fi) infime. Plus de asta, stoparea programelor de tip Rabla vor duce la o cerere pentru dacii mult mai redusa. Si oricum, pentru exporturi trebuie sa avem competitivitate. Ori daca leul mai este intarit…cred ca s-a zis si cu stimularea exporturilor.

–         Consumul. Oricat ne-ar zice noua legea bugetului ca se prevede o scadere a somajului, exclud din prima acest lucru. Am argumentat intr-un articol precedent cum ca somajul va fi imposibil sa scada. Ba din contra. Chiar Jeffrey Franks se teme de cresterea somajului. Pai si atunci, cu someri mai multi, cu teama salariatilor de a nu deveni si ei someri(deci mult mai precauti in cheltuirea banilor), de unde vom avea o crestere a consumului. Nu mai pun in calcul ca prevad o crestere a TVA-ului, care iarasi va pune capul pe consum. Concluzia mea este clara : consumul intern va scadea in 2010.

Plus de asta sectorul constructiilor va scadea puternic. Amintesc aici ca, aflati in plina recesiune anul trecut, pe primul trimestru – constructiile au adus un plus la PIB. Adica pentru primul trimestru plecam si de la o baza ridicata, care va conduce la o contractie sectoriala si mai puternica.

Serviciile iarasi vor avea o contributie negativa. Nefiind bani, nu se vor mai consuma servicii la suprapret asemeni anilor trecuti.

Ce ne poate da un spor de buna stare, de fapt o iluzie, este deficitul bugetar imens. Asemeni ultimilor ani. Desi 5,9% mi se pare exgerat de mic – aproape sigur vom depasi tinta , tot este un deficit bugetar enorm. Asta inseamna miliarde bune de euro cheltuite de romani, bani pe datorie. Adica un consum de bunuri materiale si servicii azi, pe bani imprumutati tot azi, dar a caror scadenta va veni maine. Scadenta care va fi extrem de usturatoare; nici nu pot sa ma gandesc. Dobanzi care sunt si ele usturatoare. Numai anul trecut am platit pe dobanzi peste 1 miliard de euro. Am platit, pe cap de salariat peste 300 de euro. Probabil ca aceste sume se vor dubla in anul care vine.

Inca o mare asemanare : solutia miraculoasa(si de data asta reala) de iesire din criza : INVESTITIILE. In practica insa – nimic. Nici anul trecut cand ne erau promisi peste 10 miliarde de euro in infrstructura si nici anul asta.

Pentru al nu stiu catele an la rand ne confruntam cu o boala a politicilor economice romanesti : Desi toata lumea spune ca investitiile in infrastructura sunt masuri de crestere economica sustenabila sau de iesire din criza, cu totii renunta la aceste inestitii in favoarea consumului(pensii si salarii).

Ori, pentru mine, ceea ce avem noi – numai a iesire din recesiune nu imi seamana.

Daca in posturile precedente caracterizam anul 2009 drept un an de trista amintire…teama mi-e ca 2010 sa ma faca sa imi amintesc cu placere de 2009.

PS : Am pretentia ca rationamentul meu este unul corect. Sau poate expertii nostri in economie vor gasi solutii de iesire mai rapida din criza. Acestea ar putea veni de la BNR, de la domnul Olteanu. Sau de la Finante, de la domnul Gheorghe. Sau poate de la domnul Bitman.